În urmă cu jumătate de mileniu avea loc în Ungaria și Transilvania o puternică răscoală a țărănimii și păturii sărace de la orașe împotriva nobililor. Revolta este legată de cruciada organizată de arhiepiscopul primat al Ungariei Toma Bakocz în numele papei Leon X. Peste 40.000 de oameni s-au strâns în tabăra de la Buda, unde au loc confruntări între aceștia și nobilime. Cruciada împotriva păgânilor s-a transformat într-una contra stăpânilor. Răscoala de întinde până în Transilvania la ea participând și lucrătorii de la ocnele de sare, minerii de Trascău (Rimetea) și cei de la minele de aur și argint din Apuseni.
Împotriva răsculaților s-au coalizat voievodul Transilvaniei Ioan Zapolya, Ștefan Bathothy și Petru Petrovici. Revolta ”cruciaților” este înfrântă.
Pe 20 iulie 1514, Gheroghe Doja și ceilalți conducători ai răscoalei sunt uciși în chinuri groaznice. Gheorghe Doja este așezat pe un tron de fier înroșit în foc și i se pune pe cap o coroană de fier incandescentă.
Trupul lui Doja este tăiat în patru bucăți care vor fi atârnate la porțile cetăților Alba Iulia, Buda, Pesta și Oradea, iar capul la Szegedin.
Alte cete ale răsculaților vor continua lupta până în toamna anului 1514 când nobilimea va reuși să le nimicească, să le prindă conducătorii care vor sfârși arși pe rug la Cluj.