Mihai Viteazul îl trimite la Alba Iulia pe sfetnicul său de încredere logofătul Ioan Norocea din Pitești care tratează cu Sigimund Bathory pentru sprijinirea luptei împotriva turcilor.
Cine era acest personaj? O personalitate unică în istoria românilor, nici un boier, nici înainte nici după el, nu a mai participat efectiv și permanent la conducerea tutuor celor trei țări românești. Ascensiunea sa începe în timpul domniei lui Pătrașcu cel Bun; devine apoi om de încredere a lui Mircea Ciobanu cu fiica acestuia, Stana, căsătorindu-se; devine mare postelnic și apoi mare logofăt în timpul lui Petru cel Tânăr și a doamnei Chiajna.
Părăsește Țara Românească în timpul lui Alexandru II Mircea stabilindu-se în Transilvania cu familia. Aici se impune la Curtea princiară din Alba Iulia aducând servicii principelui în lupta cu nobilimea. Își face prieteni influenți: Petru Ratz și Fabio Genga, ambii devenindu-i gineri prin căsătoria cu cele două fiice ale sale: Zamfira și Velica.
Rudă cu Petru Șchiopul și prieten cu Aron Vodă, trece în Moldova unde devine pârcălab de Neamț și Roman, vornic al țării de sus, portar al Sucevei.
În 1593 se întoarce în Transilvania și apoi în Țara Românească unde Mihai Viteazul ocupase tronul. Logofătul Norocea devine mâna dreaptă a domnului în conducerea țării, ca sfetnic ce cunoștea foarte bine stările de lucruri din cele trei țări românești. A fost diplomat și comandant de oști, deopotrivă.
În Transilvania era prețuit de principii Ștefan și Sigismund Bathory care-i erau îndatorați după ce Norocea descoperise comploturile lui Gașpar Bekeș și respectiv Bathazar Bathory. Avea informații din surse sigure de la Roma, unde era secretar al Papei fratele lui Fabio Genga (ginerele său) și de la Constantinopol unde era ambasador Petru Ratz (celălalt ginere al său).
Logofătul Norocea va cumpăra în 1564 moșia Cetea, dar și case în Sebeș. De altfel el a premiat rangul de nobil ardelean cu titlul ”Szaszsebes”, cercetătorii consideră că activitatea sa în Transilvania s-a derulat timp de 20 de ani.
Velica, căsătorită de Flavio Genga, va deveni favorita lui Mihai Viteazul la Alba Iulia, întratât încât cei de aici o considerau ”Doamna” țării având o mare influență asupra marelui domn.