În urmă cu un veac se stingea din viață la Blaj, Ioan Iancu Moldovan (Moldovănuț) preot, profesor, folclorist, bibliofil, membru al Academiei Române. Personalitate proeminentă a Blajului și a luptei românilor pentru drepturi în Ardeal, a fost profesor, director, inspector al școlilor blăjene, vicar capitular al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș. Îndepărtat din învățământ (1883) de autoritățile maghiare pentru că a susținut manifestările tineretului studios român din Blaj consacrate împlinirii a 35 de ani de la Adunarea de pe Câmpia Libertății din 3/15 mai 1848.
A fost un mare iubitor de folclor contribuind la lucrarea ”Doine și strigături din Ardeal” un valoros bibliofil (contribuții la Bibliografia românească veche la solicitarea lui Ion Bianu), a participat la Serbările ASTREI la Blaj din 1911.
Destinul său s-a împletit pentru scurt dar fructuos răstimp cu cel al geniului Mihai Eminescu. Luceafărul a ”devorat” cărți din Biblioteca Arhidiecezană al cărui custode a fost Ion Micu Moldovan.
În 1872 devine membru corespondent al Societății Academice Române.
Nicolae Iorga l-a apreciat în mod deosebit caracterizându-l ca pe ”un aprig țăran cu multă știință de carte în haină de canonic”.