În săptămâna 25-30 iunie 2012, un grup de studenți filologi de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia au participat la proiectul „CuBus şi LaPas… ieri despre alaltăieri”, organizat sub forma unor ateliere itinerante în Rețeaua expozițiilor etnografice din judeţul Alba.
Partenerii Consiliului Judeţean Alba în acest proiect au fost Universitatea „1 Decembrie 1918”, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia şi Asociaţia „Tradition Group”. Grupul-ţintă a fost constituit din studenţi filologi care au avut astfel prilejul de a lucra pe teren, de a intra în contact direct cu vârstnici ai satelor şi a asimila o serie de informaţii utile unui viitor specialist, principalul obiectiv al proiectului vizând descoperirea costumului popular din judeţul Alba. Astfel, în fiecare expoziţie etnografică, alături de custozii: Fleşeru Gabriela (Cenade), Cucui Maria şi Olaru Ioan (Cetatea de Baltă), Blaga Todor (Biia), Costea Teodor (Sîncel), Cibu Sinefta (Daia Română), pr.Nistor Adrian (Cut), Başa Alexandru (Deal), Zorfie Iuliana (Gîrbova), Bogdan Felicia (Roşia de Secaş), Bîrlea Liliana (Mogoş), Duna Liliana (Bucium), Nariţa Livia (Ciuruleasa), Toader Lucica (Vadu Moţilor), Petruţa Angela (Ţelna), Blagu Ionela (Cricău), Gligor Maria (Livezile), Curşău Lenuţa (Ocoliş), Rădac Ioana (Sălciua), Alba Victoria (Râmeţ), Ştefan Ana (Unirea), Ciorei Viorica (Fărău), pr. Ilie Liviu şi Bozeşan Ionel (Săliştea), Trif Anuţa (Pianu), Creţu Antonia (Săsciori), Purcar Maria (Şugag), s-au aflat persoane care cunosc încă bine atât tehnicile de prelucrare a materialelor textile, cât şi piesele componente ale costumului.
Înarmaţi cu o hartă a zonelor etnografice ale judeţului şi alte materiale auxiliare cercetării, studenţii au putut observa în fiecare zi specificul costumului popular în câte un spaţiu bine delimitat. În esenţă, oportunitatea unui astfel de proiect vizează mai multe aspecte. Pe de-o parte, studenţii s-au familiarizat cu tehnici şi metode specifice unei cercetări etnografice de teren, depăşind astfel faza teoretică a cursurilor de amfiteatru; de asemenea, au putut observa organizarea unei expoziţii şi au alcătuit fişe analitice pentru câteva obiecte textile. Pe de altă parte, au putut aprecia, în fiecare zi, frumuseţea costumului popular, evoluţia şi, mai ales, valoarea acestuia, respectiv diferenţa dintre autentic şi kitsch. Nu lipsite de interes au fost şi întâlnirile cu oamenii locului, cântecele, doinele, jocurile şi strigăturile, legendele sau alte informaţii despre gospodăria ţărănească, toate în graiul locului, venind să completeze profilul costumului popular. Filele caietelor de notiţe s-au umplut de la o zi la alta cu termeni noi, cu schiţe şi observaţii personale.
Se poate afirma, fără rezerve, că întreaga acţiune a fost un succes. Asta în condiţiile în care s-a încheiat doar faza de colectare a informaţiilor. Proiectul va continua în toamnă cu o expoziţie şi un catalog, pregătite tot de studenţi cu ajutorul partenerilor. Între timp, se vor prelucra datele culese şi se va concepe o prezentare a costumului specific fiecărei zone vizitate, urmărindu-se influenţele de la o zonă la alta, influenţele interetnice, felul în care au migrat unele motive populare sau o serie de denumiri specifice.
Nu în ultimul rând, ţinând cont că studenţii sunt în vacanţă şi au participat voluntar la acest proiect, cu atât mai mult acest efort colectiv a dat naştere unei adevărate echipe de lucru bine închegate, capabilă să lucreze eficient, alături de custode, muzeograf şi etnograf, fără a uita să se bucure de frumuseţea locurilor.