Archives for January 2015
Anunt recrutare lectori POSDRU/151/6.3 Blaj
Aniversare 15 ani, Biserica Sf. Mina (15.02.2000)
Consiliul local al municipiului Alba Iulia aprobă proiectul de hotărâre privind construirea unei noi biserici ortodoxe în cartierul Cetate din Alba Iulia, pe strada Energiei. Biserica poartă hramul “Sfântului Mucenic Mina”.
Aniversare 45 ani, Liceul Zlatna (14.02.1970)
Printr-un Decret al Consiliului de Stat al R.S.R liceului din Zlatna i-a fost atribuit numele lui Horea, conducătorul răscoalei țărănești din 1784.
Aniversare 100 ani, Ioan Suciu, preot ortodox (14.02.1915, Toledo, S.U.A.)
Preotul Ioan Suciu s-a născut în America, în orașul Toledo, din părinți români care au revenit în Ardeal și s-au stabilit la Pianu de Sus. Acolo unde viitorul preot își face studiile primare continuate apoi la gimnaziul din Sebeș și la Liceul “Mihai Viteazul” din Alba Iulia. Și-a luat licența în teologie în 1940 la Sibiu. Ioan Suciu vorbea foarte bine engleza și franceza și avea dublă cetățenie: română și americană. A început ca professor la Școla de cantori bisericești de la Sibiu (1940-1942); după căsătorie (1942) va sluji ca preot paroh la Sibișeni vreme de 28 de ani apoi la Vurpăr (9 ani) și Mesentea (2 ani), de unde se pensionează.
L-am cunoscut pe părintele Ioan Suciu, când autorul acestor rânduri lucra la ziarul “Unirea”. Era un colaborator fidel iar marile sărbători religioase ale neamului erau descrise cu har de către preacucernicia sa.
La 23 octombrie 2003 a trecut la cele veșnice și se odihnește în progadia din Sibișeni.
Aniversare 80 ani, Grigore Vieru, poet (n. 14.02.1935, Pererita, Basarabia)
Dacă moartea nu l-ar fi răpus în urma unui tragic accident de circulație Grigore Vieru ar fi împlinit astăzi 80 de ani. Timpul însă n-a mai avut răbdare cu cel care prin poezia sa și-a pus amprenta pe renașterea limbii române și românismului în Basarabia. “Grigore Vieru … a devenit o figură emblematică a poeziei române de azi și o personalitate puternică, de istorie contemporană” (Zoe Dumitrescu Bușulenga). Redevenind, în 1990, cetățean al României, este inclus în contextul literar general românesc prin numeroase cărți editate și prin alegerea sa, în 13 noiembrie 1990, ca membru de onoare al Academiei Române (mai târziu și ca membru corespondent).
În 1992 a fost propus, de aceeași Academie, la Premiul Nobel pentru pace. Poeziile și cântecele scrise de el și cântate, printre alții, de Doina și Ion Aldea-Teodorovici, articolele sale publicistice ardente au impulsionat procesul de renaștere a românilor basarabeni și i-au acreditat postura de “bard național …” (Mihai Cimpoi)
Grigore Vieru a fost un prieten al Alba Iuliei, unde venea să se adape din clipa măreață a Marii Uniri. După dispariția sa prematură și tragică “frații” din capitala Unirii i-au nemurit numele într-un bust de bronz, primul ridicat în spațiul românesc. El este printre noi căci așa cum afirma “sunt alcătuit din mai mulți oameni, este imposibil să murim toți în același timp”.
Aniversare 135 ani, Ioan Bălan, episcop (n. 11.02.1880, Teiuș)
Episcopul Ioan Bălan este una dintre victimele regimului comunist, persecutat pentru activitatea sa în rândul Bisericii greco-catolice. Produs al școlilor Blajului, Ioan Bălan a urmat studii universitare teologice la Budapesta și Viena (unde își ia doctoratul în anul 1906). Preot celibatar este pe rând pedagog în internatul “Vancean” și notar consistorial la Blaj (1906-1909), paroh și protopop la parohia română unită din București (1909-1920), canonic mitropolitan la Blaj (1920-1936), episcop de Lugoj (1936-1948).
A fost delegat al Bisericii române unite în Comisia de codificare a dreptului canonic oriental la Roma (1929-1935).
Va fi arestat de securitate pe 28 octombrie 1948 și închis la Sighet. După eliberare va înainta guvernului comunist un memoriu pentru recunoașterea bisericii greco-catolice românești ceea ce va conduce la o nouă arestare, stabilindu-i-se domiciliul forțat la Mănăstirea Ciorogârla, unde se îmbolnăvește. Va trece la cele veșnice pe 4 august 1959, într-un spital din București și va fi înmormântat la Cimitirul Bellu. Opera: “Limba cărților bisericești. Studiu istoric și liturgic”(1914); “Viața lui Isus scrisă pe înțelesul tuturor” (1915); “Fontis Iuris Canonici Ecclesiae Rumenae” (1932, Roma) ș.a.
Aniversare 155 ani, Revista “Viorelele junimei studioase din Blaj” (11.02.1860, Blaj)
Apare revista manuscris “Viorelele junimei studioase din Blaj”, la inițiativa unui grup de elevi din gimnaziul blăjan.
Aniversare 110 ani, Timariu Savu, dr. în medicină veterinară (9.02.1905)
A fost o personalitate marcantă a medicinei veterinare din România, produs al școlii bucureștene în domeniu. Și-a desfășurat activitatea atât ca medic veterinar, doctor în specialitate, cât și ca cercetător în două direcții: alimentația animalelor domestice și respectiv genetica în ameliorare raselor.
Este creatorul rasei Merinos de Palas.
A fost membru al Academiei de Științe Agricole, Laureat al Premiului de Stat.
Aniversare 415 ani, Mihai Viteazul la Alba Iulia (9.02.1600)
Stăpân în Palatul Crailor Ardealului Mihai Viteazul primește pe solii împăratului Rudolf II, David Ungnad și Mihail Szekely (căpitanul Cetății Satmar). Începe o adevărată luptă cu oamenii împăratului, o bătălie diplomatică pe care Mihai Voievod o poartă cu dibăcie. Iată cum descrie N.Iorga începutul acestor tratative cu cei doi comisari, care se vor întinde pe durata a două săptămâni. “Primirea la Alba Iulia, în ziua de 9 fu deosebit de ceremonioasă. Îi întâmpină, din ordinul stăpânului, Napragy, Csaky, Kornis, Bornemisza, Moise Szekely, boierii munteni cu o gardă de 400 de oameni”. În cadrul audienței solemne Mihai care nu-i păstrase pe nobilii unguri decât la ceremonia de primire, văzând că cei doi trimiși ai împăratului n-au adus altceva decât vorbe goale, izbucni: “Am luat Ardealul punând în joc viața mea … am crezut că împăratul nu-mi va trimite laude deșarte, ci steagul împărătesc și scrisoarea lui cu pecetea.Așadar, vor să mă alunge din Ardeal … asta n-o va îngădui Dumnezeu, nu voi îngădui eu să fiu alungat, chiar de-ar fi să-mi las capul, căci am luat țara cu sabia mea … e de preferat să închei acorduri cu turcii decât cu germanii căci cei dintâi sunt mai de încredere și își respectă obligațiile”. Problema guvernării Ardealului a rămas neterminată.