Ia ființă la Lyon-Charbonnieres (regiunea Rhone-Alpes-Franța) Asociația Interregională și internațională “Arcul sud-european” din care face parte ca membru fondator și județul Alba. Asociația și-a propus asigurarea legăturilor feroviare cu trenuri de mare viteză între orașele Lyon și Torino, Barcelona și Perpignan, Verona și Munchen, urmând ca apoi, pe ruta Viena-Budapesta-Arad-Alba Iulia-București să se facă legătura cu Instanbul. Județul Alba a fost prezent la reuniune în calitatea sa de membru al Ansamblului Regiunilor Europene.
Archives for February 2015
Aniversare 35 ani, Izvoare de lumină (11.03.1980)
Apare, la Blaj, revista “Izvoare de lumină” consacrată împlinirii a 225 de ani (octombrie 1979) de la înființarea Școlilor Blajului. Revista este un omagiu adus întemeietorilor acestor izvoare de lumină, flori ale darurilor, episcopului Petru Pavel Aron, corifeilor Școlii Ardelene, dascălilor și elevilor ce au dus faima “Micii Rome” în lume.
Aniversare 160 ani, Vasile Damian (6.03.1855)
Protopopul Vasile Damian, născut în urmă cu 160 de ani la Zlatna, a fost unul din vajnicii bărbați ai neamului, ce s-a zbătut toată viața lui pentru neamul românesc din Ardeal. El a fost, cum îl caracteriza N. Iorga (în cartea sa “Oameni care au fost”), “preot între preoți, luptător între luptători.. unul din șefii lungii și grelei lupte de eliberare a fraților noștri de peste munți”. Absolvent al Liceului romano-catolic din Alba Iulia (1874), al Seminarului teologic “Andreian” din Sibiu, al Facultății de filosofie a Universității din Viena, Vasile Damian a fost preot, protopop, director de bancă, profesor și director al Liceului românesc din Brad, președinte al Reuniunii învățătorilor din Zarand, președinte al Despărțământului ASTRA din Brad.
În toate a fost un slujbaș modest și devotat al neamului său. A fost deputat la Pesta, președinte al C.N.R. Brad, membru în Marele Sfat Național Român de la Alba Iulia, deputat în primul Parlament al României Mari.
A refuzat alături de Ștefan Cicio Pop, Roman Ciorogariu și Ioan Lupaș să semneze actul de loialitate către monarhia austro-ungară cerut de contele Tisza.
A stat stejar neînfrânt (cum îl numește G. Barițiu) în fața furtunilor, drept, neînfricat, cu credința în viitorul neamului său românesc.
Aniversare 95 ani, Radu Stanca (5.03.1920)
Se năștea, în urmă cu 95 de ani, în casa preotului Sebastian Stanca, Radu, mezinul familiei. Familia se va muta la Cluj unde Radu va urma cursurile școlare primare, gimnaziale și liceale, ultimele la “Gh. Barițiu” (unde era director Alexandru Ciura iar dascăl de română Ion Chinezu – directorul revistei “Gând Românesc”). Debutează la doar 15 ani cu poezia “Mi-e dor” publicată în revista școlii (“Mâine artă-literatură”). Va publica apoi în “Națiunea română”, “Pagini literare”, “Lamuri”, “Familia”, “Gând Românesc”, “Lucefărul”, “Kalende” ș.a. În 1940 debutează ca actor în rolul lui Farfuridi din “O scrisoare pierdută” a lui Caragiale. În urma Dictatului de la Viena (august 1940) Facultatea de Litere și Filosofie (unde era student) se muta la Sibiu (ca și cele de Drept și Medicină). Își ia licența în litere cu calificativul “magna cum laude”. Din 1943 devine asistentul lui Lucian Blaga la catedra de filosofia culturii. Radu Stanca va rămâne la Sibiu și după reîntoarcerea la Cluj a Universității. Va activa ca profesor la Conservatorul popular (din 1945 până în 1949). Este actor amator și pune bazele Teatrului de Stat din Sibiu (1948). Este asistent de regie, apoi regizor (din 1949). Primește Premiul de Stat clasa a III-a pentru spectacolul “Hagi Tudose” de Barbu Ștefănescu Delavrancea (1952). Paralel cu activitatea regizorală continuă să publice în reviste: Tribuna, Contemporanul, Steaua, Vatra Românească.
În 1961, pe întâi octombrie, este numit prim regizor la Teatrul Național din Cluj unde montează ultimele sale spectacole “D-ale carnavalului” (de I.L. Caragiale) și “Unchiul Vanea” (de A.P. Cehov).
Moare, la doar 42 de ani, pe 26 decembrie 1962. Postum îi apar volumele “Versuri” (1966), “Teatru” (1968), “Poezii-Gedichte” (1979).
“Radu Stanca – scria Ironim Munteanu – a ars la flacăra artei teatrale, pasionat și lucid, exemplu de dăruire și sacrificiu în slujba creației”.
Centenarul nașterii, Dumitru Salade (2.03.1915)
În urmă cu 100 de ani vedea lumina zilei Dumitru Salade, nume de rezonanță al științelor pedagogice și psihologice din România. S-a născut la Daia Română într-o familie de agricultori. După școala primară din sat urmează gimnaziul la Sebeș (1926-1929) și apoi Liceul “Mihai Viteazul” de la Alba Iulia unde l-a avut ca diriginte pe Virgil Cucuiu și printre colegi pe viitorul filolog Iosif Pervain. Absolvă în 1938 Facultatea de Litere și Filosofie, secția psihologie. Și-a dedicat 30 de ani Universității din Cluj și cercetării privind orientarea profesională a tineretului. Ca președinte al Comisiei de orientare profesională și școlară din cadrul Ministerului Educației și Învățământului se implică dinamic în problemele școlii românești și educarea tineretului. Lucrările sale se adresează deopotrivă profesorilor, diriginților, studenților – de perfecționarea cărora se ocupă asiduu. Este autor al unor lucrări reprezentative: “Educația prin artă și cultură”; “Dicționar de pedagogie” (1979); “Educație și personalitate” (1995); “Dimensiuni ale educației” (1998); “Studii de pedagogie aplicată”(2000).
Este autorul a două remarcabile monografii ale satului natal “Daia Română – izvor la care mă întorc mereu însetat” (2002); “Pe cărările vieții” (2005). Ultima carte a apărut în anul în care, la 90 de ani, Dumitru Salade pleca dintre noi. Rămâne însă opera sa de referință pentru școala, dascălii și învățământul românesc.
Aniversare 45 ani, Vâltori (1.03.1970)
Un eveniment de neuitat s-a petrecut în urmă cu 45 de ani. În satul Vâltori, aparținând orașului Zlatna, s-a aprins pentru întâia dată becul electric. Satul a fost racordat la rețeaua electrică a orașului Zlatna. Așa cum spunea un sătean hâtru și bucuros: “neam de neamul meu a trăit la lumina lumânării de seu sau la lămpaș. Acum s-a făcut cu adevărat lumină”.
Aniversare 85 ani, România literară (1.03.1930)
Apare la Aiud, sub redacția lui Ovidiu Hulea, revista de literatură, artă, cultură “România literară”. Au apărut doar patru numere, proiectul încetând din lipsă de fonduri și sprijin. Printre colaboratori s-au numărat nume importante ale literaturii și publicisticii ardelene: Ion Agârbiceanu, Gh. Bogdan-Duică, Emil Isac, Emil Giurgiuca, Livia Rebreanu-Hulea, Alexandru Ciura, Coriolan Suciu, Nicolae Mărginean.
Anunt selectie mentori si lectori
Raport activitate consilieri judeteni 2014
Nr. | Numele si prenumele | Partid | Raport |
---|---|---|---|
Comisia dezvoltare economica, bugete, strategii | |||
1 | Claudiu Vasile RACUCI | PD-L | |
2 | Nicolae TRUTA | PD-L | |
3 | Simion CRETU | PNL | |
4 | Ioan FLOREA | PSD | |
5 | Ion MARINCAS | Independent | |
Comisia amenajarea teritoriului, investitii, turism, mediu si gestiunea patrimoniului judetului | |||
6 | Nicusor Mircea MIHAI | PNL | |
7 | Marius Nicolae HATEGAN | PD-L | |
8 | Lucian Mihai MORAR | PD-L | |
9 | Marin CENUSA | PMP | |
10 | Petru Romi DRAGOSIN | PSD | |
Comisia administratie publica locala, juridica si ordine publica | |||
11 | Marcel SIMION | PD-L | |
12 | Virgil Nicolae NARITA | PSD | |
13 | Horatiu Mugur BIBOLAR | Independent | |
14 | Virgil TATAR | PD-L | |
15 | | | |
Comisia educatie, cultura, tineret, ONG-uri si sport | |||
16 | Ioan FULEA | PD-L | |
17 | Eugenia Marcela DARAMUS | PSD | |
18 | Gabriel CIRA-GRIGORESCU | PSD | |
19 | Marcel Ioan STAN | PD-L | |
20 | Dorin Gheorghe SANDEA | PSD | |
Comisia cooperare interinstitutionala si mediu de afaceri | |||
21 | Dumitru FULEA | PNL | |
22 | Maria Daciana OPREA | PD-L | |
23 | Cristian Dan PASCA | PNL | |
24 | Petru Vasile CRISTEA | PNL | |
25 | Nicolae ALBU | PD-L | |
Comisia sanatate si protectie sociala | |||
26 | Romul POPA | PNL | |
27 | Raul Dumitru CHIRIAC | PD-L | |
28 | Igor COJOCARU | PD-L | |
29 | Nicolae PUSCA | PSD | |
30 | Cornel FILIPESCU | PSD | |
Certificate de urbanism 2015