În miez de toamnă încep spectacolele festivalului, trupele invitate își pregătesc bagajele să vină la Alba să joace și să ne placă.
Archives for October 2012
90 DE ANI DE LA ÎNCORONAREA DE LA ALBA IULIA
Pentru prima dată, după 90 de ani, în Sala Unirii se vor întoarce coroana de oțel, coroana de aur, sceptrul și fastuoasele mantii cu care Ferdinand I și Maria au fost încoronați la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922, regi ai României Mari.
Încărcătura simbolică a acestei reîntoarceri este cu atât mai mare cu cât, coroana de aur a reginei Maria și mantiile regale au fost confecționate special pentru momentul Încoronării de la Alba Iulia.
90 DE ANI DE LA ÎNCORONAREA DE LA ALBA IULIA
Pentru prima dată, după 90 de ani, în Sala Unirii se vor întoarce coroana de oțel, coroana de aur, sceptrul și fastuoasele mantii cu care Ferdinand I și Maria au fost încoronați la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922, regi ai României Mari.
Încărcătura simbolică a acestei reîntoarceri este cu atât mai mare cu cât, coroana de aur a reginei Maria și mantiile regale au fost confecționate special pentru momentul Încoronării de la Alba Iulia.
Sistem de management integrat al deşeurilor
Asistență tehnică pentru sprijin managerial în implementarea proiectului
„Sistem de management integrat al deșeurilor din județul Alba”
Contractul Asistență tehnică pentru sprijin managerial în implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor din județul Alba” este una din componentele proiectului „SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL ALBA”, proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu, Axa prioritară 2, din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Obiectivul general al Contractului de Asistență Tehnică, care a început în data de 01.10.2012 și are o durată de 21 luni, este de a contribui la implementarea unui sistem management integrat al deșeurilor în județul Alba, care să îmbunătățească atât calitatea vieții, cât și pe cea a mediului, să corespundă cerințelor legislației române și europene, să fie eficient economic și suportabil de către populație.
Obiectivele specifice ale acestui Contract sunt următoarele:
- Acordarea de asistență tehnică Unității de Implementare a Proiectului în managementul efectiv pentru implementarea de zi cu zi, cu succes a Proiectului, în conformitate cu prevederile Contractului de Finanțare, inclusiv în stabilirea manualului de proceduri pentru Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP);
- Creșterea capacității manageriale a membrilor UIP;
- Asistarea UIP din cadrul Consiliul Județean Alba în finalizarea unor proceduri coerente de atribuire a unui contract de servicii, două contracte de furnizare bunuri și a trei contracte de lucrări, care să conducă la selectarea unor furnizori capabili să își îndeplinească în cele mai bune condiții obligațiile contractuale;
- Sprijinirea Consiliului Județean Alba în elaborarea documentațiilor de atribuire a contractului de delegare a operării noului Centru de Management Integrat al Deșeurilor de la Galda de Jos și a stațiilor de transfer, precum și contractelor de delegare a activității de colectare și transport a deșeurilor în județul Alba și sprijin pe parcursul derulării acestor proceduri;
- Asistarea UIP din cadrul Consiliului Județean Alba în elaborarea documentațiilor de atribuire pentru Realizarea publicității măsurii și elaborarea strategiei de conștientizare publică, precum și pentru selectarea auditorului Proiectului și sprijin pe parcursul derulării acestor proceduri.
Persoane de contact:
Ion DUMITREL– Președinte CJ Alba
Dan POPESCU– Manager al Unității de Implementare a Proiectului, Tel.: 02588133280, E-mail: cjalba@cjalba.ro
Construirea unei săli polivalente – centru multifuncțional
Conducerea Consiliului Județean Alba, împreună cu Primarul comunei Ciugud și Arhitectul Șef al județului Alba au vizitat astăzi mai multe locații din vecinătatea municipiului Alba Iulia pentru a identifica un teren potrivit pentru construirea unei săli polivalente – centru multifuncțional care să deservească municipiul Alba Iulia și zona limitrofă.
Consiliul Județean Alba dorește să realizeze această investiție folosind mai multe surse de finanțare, inclusiv fonduri europene. Terenul necesar pentru realizarea construcției a fost identificat astăzi și va fi pus la dispoziție, prin asociere, de către Primăria Ciugud. Locația se află în zona cuprinsă între municipiul Alba Iulia și comuna Ciugud și a fost aleasă datorită infrastructurii deja existente și accesibilității crescute.
În perioada următoare vor demara primele acțiuni concrete, fiind realizată asocierea între Consiliul Județean și primăria Ciugud.
Dezvoltarea investiției Star Transmission Sebeș
Consiliul Județean Alba sprijină activ dezvoltarea investiției Star Transmission de la Sebeș, implicându-se în asigurarea condițiilor de infrastructură necesare pentru pornirea acestei noi unități de producție.
Ieri, la sediul Consiliului Județean Alba, reprezentanții Star Transmission au fost au fost primiți de Președintele Consiliului Județean Alba, domnul Ion Dumitrel, la această întâlnire de lucru participând, de asemenea, domnul Florin Roman, Vicepreședinte al Consiliului Județean Alba și domnul Adrian Bogdan, Viceprimarul Municipiului Sebeș.
În cadrul întâlnirii au fost analizate necesitățile de dezvoltare a infrastructurii pe care Star Transmission le are pentru construirea unei noi fabrici la Sebeș.
Conducerea CJ Alba i-a asigurat pe reprezentanții investitorului de întreg sprijinul necesar pentru realizarea la termenul propus a acestei investiții, ce va crea noi locuri de muncă în județul Alba.
„Ieri, alături de colegii mei, am discutat cu reprezentanții Star Transmission și am stabilit care sunt pașii de urmat, hotărând responsabilități și termene clare pentru fiecare dintre noi.
Așa cum ne-am implicat la Blaj în dezvoltarea platformei industriale și în crearea de locuri de muncă, o facem acum și la Sebeș. Investitorul are nevoie de un anumit tip de infrastructură, iar noi ne vom implica pentru dezvoltarea sa în conformitate cu aceste necesități. Este un parteneriat care a funcționat cu succes la Blaj, pe care acum îl aplicăm la Sebeș și pe care îl vom aplica în curând și în alte localități din județ care au probleme acum din cauza lipsei locurilor de muncă.
Sunt sigur că investiția va fi realizată în orizontul de timp prognozat și locuitorii județului Alba se vor putea bucura de noile locuri de muncă.” – a spus domnul Ion Dumitrel, Președintele CJ Alba.
Expozitia etnografica Radesti
Obiecte din expozitie: |
|
Harta interiorului unei case ţărăneşti era relativ asemănătoare. În partea dreaptă a uşii era ploactănul iar lângă acesta era soba de tuci, ambele eliberând fumul prin horn, în babură şi de acolo în pod, unde se afuma slănina. În colţul drept al casei era patul cel mare aşezat pe stalpi sau pociumpi bătuţi în pământ. Pe pat era un mindir umplut cu paie, acoperit cu lepedeu lucrat în casă şi perini îmbrăcate în feţe ţesute cu arnici aşezate pe înălţime, uneori, până la grindă. Deasupra patului era ruda pe care se înşirau chindeiele rezervate pentru zestrea fetelor. Lângă pat era, invariabil, lădoiul folosit pentru stat sau dormit. Pe capătul lădoiului, pictat cu motive florale, erau aşezate virgurile de pânză care atestau hărnicia gospodinei. Deasupra era cuierul, pictat cu motive florale, pe care erau aşezate blidele şi tăierile iar in cuie erau agăţate cănceiele smălţuite. La capătul de către pat, în cuier, erau agăţate pieptarele şi căciulile. În colţul stâng al casei era alt pat, lângă care era laviţa. Deasupra era blidarul pe care erau aşezate blide, sticle, pahare pentru uzul zilnic. În faţa laviţei era masa, în general foarte simplă, din lemn, având două picioare bătute în pământ. Sub masă, pe o scândură, se ţineau doniţele cu apă şi cănile pentru băut. Pe uşă era lingurarul, o scândură găurită în care se puneau lingurile de lemn, iar deasupra era poliţa folosită tot pentru vasele necesare în casă. Leagănul nu lipsea din casele ţărăneşti şi nici icoanele pe sticlă iar foarte rar, exista şi o oglindă. |
Expozitia etnografica Ocolis
Obiecte din expozitie: |
|
O casǎ ţǎrǎneascǎ de aici arǎta pe timpuri aşa cum astǎzi este amenajatǎ expoziţia etnograficǎ. Masa cu mǎsǎriţa, scaunele, lǎdoiul, blidarul, leagǎnul şi lada de zestre, erau piesele de mobilier care se regǎseau în interiorul unei încǎperi. Pe acestea se aflau aşezate diferite obiecte: doniţa cu apǎ, ulceaua, blide, linguri de lemn, icoane şi tindeie pe pereţi. Lampa cu petrol era agǎţatǎ în grindǎ şi era aprinsǎ seara, iar lǎmpaşul se folosea noaptea, dacǎ se ieşea în curte. Podelele erau protejate cu ţoale ţesute.Vasele din lemn erau folosite la fǎcut pâine şi la prelucrarea laptelui. Pentru prepararea aluatului şi a pâinii se foloseau covata, sogǎtoarea şi lopata de lemn. La prelucrarea laptelui era utilizat şuştarul, trocul, lingura mare, hurduzǎul şi doabele pentru transportul produselor lactate. Donicuţa se folosea pentru transportarea apei, iar dogul susţinea mǎmǎliga, având la un capǎt, legat un fir de aţǎ.
Foarte bine reprezentate sunt obiectele folosite la prelucrarea cânepii – meliţa, tepteni, hecelǎ, rǎştitor, vârtelniţa, şi a lânii- tepteni, furcǎ, etc. |
Expoziția etnografică Salciua
Obiecte din expozitie: |
Casa cu „căciula uriaşǎ de paie” are douǎ încǎperi: camera şi tinda, iar intrarea se face din târnaţul împrejmuit cu gard de scândurǎ şi o portiţǎ cu rătez de lemn. Plafoanele sunt din grinzi groase, pereţii tencuiţi şi vǎruiţi cu alb, iar pe jos este podit cu scânduri. De-a lungul unui perete al camerei este aşezat patul şi pătuţul, iar deasupra în grindǎ este prinsǎ culmea. Lângǎ acestea stǎ rǎzboiul de ţesut cu toate obiectele care ţin de acest meşteşug şi lada de zestre. În partea opusǎ stǎ o laiţǎ cu spǎtar, lǎdoiul din scânduri simple şi masa cu un scaun. Deasupra lor, aproape de grizi este fixat cuierul pe care stau rânduite blide de pâmǎnt şi în cuie cancee. Tot aici se gǎseşte oglinda, ceasul cu cuc şi blidarul mare. În grindǎ mai este bǎtutǎ o scândurǎ pe care sunt aranjate linguri şi furculiţe de lemn.
În cadrul casei cu tindă şi camerǎ, camniţa este mutatǎ în fosta cǎmara, care devine bucǎtarie şi camera de locuit. Pentru lǎrgirea spaţiului locuibil, în tinda este aşezat un pat în colţul opus vetrei. Lângǎ camniţǎ se aşeazǎ frământătorul şi covata pentru pâine. Partea decorativǎ în locuinţǎ este asiguratǎ de folosirea ceramicii, a icoanelor pe sticlǎ, a tindeielor, a perinilor viu colorate şi a frumoaselor costume populare. |
|
Expoziția etnografică Mogoș
Obiecte din expozitie: |
|
Amenajarea expoziţiei recompune un interior de locuinţǎ în stilul vechi, care include rǎzboiul de ţesut şi toate celelalte piese folositoare la practicarea meşteşugului. Strejacul umplut cu paie este susţinut de pat, iar peste el este aşezat lepedeul din cânepǎ cu cipcǎ confecţionatǎ manual. Pǎtuţul copilului, aranjat asemǎnǎtor cu patul mare, alǎturi de un lǎdoi şi o laiţǎ care strǎjuiesc o masǎ, sunt confecţionate din lemn nevopsit. În colţul camerei se îmbinǎ lǎdoiul şi laiţa, deasupra lor este aşezat un parsechi din lemn în care se pǎstreazǎ cǎrţi religioase şi lucruri de valoare ale familiei. Deasupra celuilalt capǎt al laiţei este aşezat un stelaj de lemn unde sunt expuse obiectele de uz casnic: linguri, furculiţe, blide, solniţe, cǎni, sucitor. Tot din mobilier face parte şi lada de zestre a fetelor de mǎritat. Pereţii poartǎ chindee, blide de pǎmânt şi icoane pe sticlǎ. De asemenea şi portul sătenilor, pentru femei şi bǎrbaţi, este reprezentat în expoziţie. Lângǎ uşǎ se aflǎ obiectele legate de igiena locuinţei şi a membrilor familiei: ciubǎrul, trocul, oglinda şi briciul. Acest interior este luminat de lampa cu petrol atârnatǎ deasupra mesei. Câteva unelte agricole ilustrazǎ ocupaţiile localnicilor, cultivarea pǎmântului şi creşterea animalelor: plugul de lemn, jugul boilor, secera, îmblǎcii, grebla pentru grâu, feleaza, vânturaşca şi litra. |