Obiecte din expozitie: |
|
În casa de dinainte, mobila care umple spaţiul se reduce la patul gǎtat cu nouǎ perne, laviţa şi masa, lada de zestre şi toate ţesǎturile care decoreazǎ elementele de mobilier, fiind produse în aceastǎ gospodǎrie. Aici se regǎseşte cea mai bogatǎ colecţie de costume populare din judeţ, în numǎr de 23. Un element distinct în aceastǎ expoziţie este prezenţa costumelor femeieşi de iarnǎ, specifice zonei, costume care au preluat masiv elemente de port orǎşenesc, integrându-se, însǎ, organic în portul popular tradiţional. Momentele importante din viaţa satului şi, mai ales, din viaţa fiecǎrui localnic în parte, sunt imortalizate în fotografiile vechi. Tinda este camera casei care adǎposteşte rǎzboiul de ţesut şi toate obiectele legate de industria casnicǎ textilǎ: furci de tors, scripeţi pentru rǎzboiul de ţesut, sucale, suveici. Tot aici sunt expuse ţesǎturi rezultate din truda nopţilor lungi de iarnǎ, când aveau loc şezǎtorile. Obiectele realizate prin acest meşteşug erau folosite pentru îmbrǎcǎminte; se ţeseau ştergare, prosoape, feţe de masǎ, covoare, preşuri, desagi. În casele tradiţionale, culmea, prinsǎ în grindǎ, susţinea hainele de purtat şi alte ţesǎturi folosite în uzul zilnic. Interferenţa etniilor, români-maghiari, este prezentǎ în expoziţie şi se face vizibilǎ prin costume tradiţionale aparţinând celor douǎ comunitǎţi etnice. Cǎmara este locul în care se pǎstreazǎ vasele folosite în uzul zilnic la fiert, pǎstrarea lichidelor şi gǎtit: oale, blide, cǎni, cǎncee. Între vasele simple de lut, se strecoarǎ exponate deosebite din porţelanuri fine, cum este “untieai”, care este de presupus cǎ a aparţinut unei familii nobiliare din zonǎ. Boacǎzul este anexa unde se aflǎ cuptorul de pâine, lipit cu lut şi unde se cernea făina, se frǎmânta aluatul şi se cocea pâinea; tipsâile sunt sprijinite la gura cuptorului, alǎturi se gǎseşte sita de cernut, tot aici îşi are locul troaca de frǎmântat şi lada de fainǎ. Alǎturi, magazia cu scule şi şura vorbesc de îndeletnicirile localnicilor, fiind expuse obiecte legate de ocupaţii specifice agriculturii (grapǎ, plug) cules şi viticulturǎ (instalaţii folosite la culesul viei) prepararea vinului şi pǎstrarea lui: tristor, bot, butoi şi curcubǎtǎ. |
Archives for October 2012
DESPRE TEATRU. DESPRE ALBA IULIA
Se știe, se simte: încep „Poveștile”. Adică Festivalul Internațional de Teatru „Povești” Alba Iulia, ediția a VII-a, 3-7 octombrie 2012. Așa că în timp ce tu îți faci planuri de weekend, punând degetul pe afișe, în dreptul unuia sau altuia dintre spectacolele festivalului, trupele invitate își pregătesc deja bagajele ca să vină la Alba. Să vină, să joace și să ne placă. Ce poate fi mai plăcut, în miez de toamnă?
Un nume puternic: Povești. Adică festivalul. E al șaptelea an când se întâmplă, ceea ce îi acordă o minimă maturitate. Da, festivalul de la Alba Iulia are, în felul său, „cei șapte ani de-acasă”, anul acesta fiind al treilea an de când Consiliul Județean Alba, a cărui marcă înregistrată este, a stabilit odată pentru totdeauna logo-ul și numele evenimentului: Povești. Un nume simplu dar puternic, esențial ca emblemă a spectacolelor sale și atrăgător ca eveniment, un nume care să placă și, totodată, care să ilustreze însăși ideea de teatru. La urma urmei, „Povești” acoperă atât așteptările copiilor, cărora le este dedicată fiecare dimineață de festival, cât și gusturile celor mari, poate sătui de ofertele tot mai alambicat și prețios denumite ale noilor culturi. Așadar, povești și atât, cu maximă deschidere către tot ceea ce încântă, atrage și pune pe gânduri.
Nume mari, spectacole mari. Ca în fiecare an, la Alba Iulia, numele mari sunt rețeta sălilor pline. Nu e un mare plus – având în vedere, deocamdată, lipsa de atractivitate a celorlalte structuri de apel ale spectacolului, cum ar fi teatrul, regizorul, afișul ori dramaturgul –, însă e de bine. Anul acesta, la Alba Iulia, îi vom vedea pe Marcel Iureș, Vlad Zamfirescu, Maia Morgenstern, Marius Flora Vizante, Monica Davidescu. Nici teatrele nu se lasă mai prejos: Gongul din Sibiu, „Nottara”, Odeonul, nelipsitele teatre „Țăndărică” din București și „Colibri” din Craiova. De asemenea, ne vor onora cu prezența și trupele din străinătate (Elveția, Moldova), cu spectacolele lor derutant de frumoase și provocatoare. Neobișnuite, încă, pentru ochiul albaiulianului, ele vor fi spectacolele despre care vor garanta un impact sigur asupra publicului.
Un public pe măsură. Ne bucurăm să descoperim, an de an, că publicul este același. Nu ca indivizi și nu în sens negativ. Același, adică gata de teatru, curat, curios și deschis în contact cu esteticile teatrale – nu întotdeauna clasice – ale spectacolelor invitate. Lăudăm această disponibilitate, materializată cât se poate de concret prin cumpărarea de bilete, din prima zi de la deschiderea caselor.
De luat în seamă. Ca de obicei la festivalul „Povești”, în fiecare dimineață se va bea „Cafeaua cu tâlc” (unde au loc întâlniri cu artiștii) și în fiecare zi se va scrie ziarul „Povești” (jurnalul zilnic al festivalului); se va scrie și pe LiterNet (cel mai important portal cultural din țară), se vor ține atelierele de teatru (scenografie, actorie, actorie, sculptură și pictură) și se va putea sta la un pahar de vorbă în clubul festivalului, seară de seară.
Urmează cinci zile de teatru pe pâine. De „Povești” pe pâine, mai bine zis, așa că îndemnul nostru sună așa: ne vedem la teatru!
Întâlnirile Europene de la Cluj vin la Alba!
Ediția din acest an a „Întâlnirilor Europene de la Cluj” cuprinde, în premieră, și o zi de dezbateri și vizite de lucru în județul Alba. Astfel, ziua de vineri 5 octombrie, se va desfășura la Alba Iulia și Gârbova și va cuprinde un atelier de dezvoltare urbană, precum și o masă rotundă dedicată patrimoniului rural și noii ruralități.
Întâlnirile Europene de Cluj, organizate de Serviciul de Cooperare al Ambasadei Franţei în România și de Institutul Francez din România – reprezintă o suită de seminarii și mese rotunde organizate anual, pe teme de actualitate pentru societatea românească.
Ediția din acest an are ca temă „Patrimoniul și dezvoltarea rurală” și se desfășoară în perioada 4-6 octombrie, la Cluj Napoca, Alba Iulia și Bonțida.
Vineri, 5 octombrie, de la ora 10.00 o conferință de presă va fi organizată la sediul consiliului județean Alba, sala Mihai Viteazul, pe tema acestui eveniment.
Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi la adresa: