Archives for July 2014
Conferinţa de diseminare şi promovare a Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Alba pe perioada 2014-2020
Consiliul Judeţean Alba a organizat marţi, 29 iulie 2014, ora 10.00, în sala 100, et. I, la sediul administrativ Conferinţa de diseminare şi promovare a Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Alba pe perioada 2014-2020, la care a fost prezentat documentul final, un instrument de lucru care va contribui la dezvoltarea economică a judeţului Alba.
La acest eveniment au fost invitate toate administraţiile locale din cele 77 comune, oraşe şi municipii ale judeţului, instituţii publice, agenţi economici, ONG-uri, sindicate, asociaţii profesionale, grupuri de acţiune locală şi reprezentanţi ai mass-media.
În luna iunie 2013 a fost organizată licitaţia publică – cerere de ofertă pentru achiziţia serviciilor de consultanţă în vederea elaborării strategiei, oferta desemnată câştigătoare fiind cea a Asocierii SC IHS Romania SRL, SC VMB Partners SA şi SC Planwerk SRL.
Au fost organizate dezbateri publice în zonele Alba Iulia, Blaj, Baia de Arieş şi Câmpeni cu reprezentanţii administraţiilor locale, instituţiilor publice, agenţilor economici şi ONG-urilor din judeţ, la care au fost prezentate, analizate şi dezbătute aspecte privind viziunea de dezvoltare pe termen mediu şi lung, s-au făcut propuneri, au fost distribuite chestionare privind priorităţile de dezvoltare ale judeţului, care au fost ulterior analizate, prelucrate şi centralizate şi care se regăsesc în documentul final.
Realizarea Strategiei s-a bazat pe principiile participării, transparenţei, cooperării și coerenței, procesul presupunând o continuă colaborare şi consultare între autorităţile judeţene şi locale, furnizori de servicii publice, grupuri de lucru şi comunitatea locală, sector privat, sector nonguvernamental, cetăţeni şi mass-media.
Strategia a fost elaborată punând un accent deosebit pe diagnosticarea stării actuale de dezvoltare socio-economică şi spaţială a judeţului Alba, precum şi pe conturarea unei viziuni de ansamblu, stabilind direcţiile de dezvoltare, obiectivele şi proiectele corelate cu liniile directoare europene, naţionale şi regionale, precum Strategia Europa 2020, Agenda Teritorială 2020, Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020, Cadrul Strategic Comun 2014-2020 şi Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 pentru România.
Lansarea proiectului ”Oportunități sporite pentru șomeri și persoanele în căutarea unui loc de muncă, din regiunile Centru și Nord-Vest, pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă” POSDRU/125/5.1/126058
Au fost demarate activităţile proiectului „Îmbunătăţirea intervenţiilor în situaţii de urgenţă în zone greu accesibile”
190 de ani de la naștere Iosif Marlin, scriitor (n. 27.08.1824 – Sebeș)
Talentat nuvelist, romancier, dramaturg, gazetar, Iosif Marlin s-a născut în urmă cu 190 de ani în Sebeș. În scurta sa viață, a murit la 31 mai 1849, la Bratislava, în timpul epidemiei de ciumă, ne-a lăsat câteva scrieri despre românii transilvăneni. Dispariția sa neașteptată s-a produs în timpul unei misiuni de corespondent al ziarului Augsburger Allgemeine Zeiturg, în timp revoluției de la 1848 – 1849.
A scris prima lucrare despre răscoala de la 1784 – 1785 ”Horea – imagini de război și pace din viața românilor sau valahilor din Transilvania” (din păcate neterminată). A mai scris ”Boha Novac – valahul”, povestiri ardelene ”Dincolo de pădure”. În timpul studenției la Viena a publicat un articol consacrat literaturii române și traduceri din poezia populară românească. A mai publicat ”Cruciade politice în regiunile săsești” (1847); ”Attila” (1843); ”Sulamita” (1848).
70 de ani – Secvențe din războiul antihitleristă (24-26 august 1944)
Alăturarea României la coaliția antihitleristă, la 23 august 1944, s-a resimțit imediat și în județul Alba. Aeroportul și elevii școlii de pilotaj de la Clinceni fuseseră mutați la Vințu de Jos. Iată doar câteva secvențe din zilele imediat următoare întoarcerii armelor, petrecute în imediata vecinătate a Alba Iuliei.
24 august 1944 – ora 2,30 – Gara Șibot, important punct strategic, este ocupată de trupele germane.
ora 2,40 – Aerodromul Balomir este atacat și cucerit de nemți.
ora 4,30 – În urma ofensivei elevilor militari comandantul Școlii de aviație de la Vințu de Jos raportează eliberarea celor două obiective strategice.
25 – 26 august
Întreaga zonă cuprinsă între localitățile Sebeș, Alba Iulia, Vințu de Jos, Șibot și Orăștie este controlată de elevii sergenți aviatori de la Școala de aviație din Vințu de Jos care au făcut și 300 de prizonieri germani.
26 august chiar înainte de a ateriza pe aerodromul Vințu de Jos avionul în care se aflau doi celebri aviatori, adjutantul șef Ion Popovici și locotenentul Ionescu ”Meame” sunt grav răniți în urma atacului unui avion Messerschmitt Me 109. Peste câteva zile cei doi vor fi înmormântați în cimitirul Eroilor din Alba Iulia.
80 de ani de la moarte Ion Rusu – Abrudeanu, publicit, scriitor (21.08.1934)
Născut la Abrud pe 14 decembrie 1870. Tatăl său a fost tovarăș de luptă a lui Avram Iancu, iar mama sa vară primară cu Iulia Faliciu soția lui B.P.Hașdeu. A fost elev al școlii primare din Abrud – sat, iar gimnaziul și liceul le-a urmat la Brad, Sibiu și Brașov (unde-și ia bacalaureatul în anul 1888).
A fost timp de 5 ani (1890 – 1895) redactor la Tribuna din Sibiu. Se stabilește apoi la București unde lucrează la ”Timpul”, ”Adevărul”, ”Dimineața”, ”Conservatorul”. A înființat și condus revista ”România ilustrată” (1900 – 1914). A fost membru al P.N.L. fiind ales deputat de Alba, în 1922 și 1927 și apoi senator de Alba 1931 – 1932.
A fost un luptător, cu arma condeiului pentru drepturile românilor transilvăneni. Va fi prieten bun și sprijinitor al lui Aurel Vlaicu; în 1913 este prezent la turneul actorilor români în Transilvania (Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Făgăraș, Abrud, Orăștie, Oradea).
Din opera sa amintim: ”Habsburgii, Ungurii și Românii” (1915); ”Pacostea rusească” (1920), ”Miron Cristea” (1921); ”Moții, calvarul unui popor eroic dar nedreptățit” (1928); ”Aurul românesc. Istoria lui din vechime până azi” (1933), ”Tragedia aurului. Narațiune istorică din antichitatea daco-romană” (1934).
S-a stins din viață la 21 august 1934 fiind înmormântat în Cimitirul Belu din Capitală.
45 de ani de la moarte Emil Dandea, dr. în drept (18.08.1969)
Este o personalitate reprezentativă a Țării Moților. S-a născut la 23 ianuarie 1893 la Bucium. A absolvit Facultatea de Drept la Cluj și Academia Comercială din Viena. Angajat în lupta pentru drepturile românilor ardeleni. Este președintele Societății tinerimii universitare din Cluj (1918 – 1919) fiind delegatul acesteia la marea adunare de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Va fi numit secretar al primăriei din Cluj (ianuarie 1919) an în care va fi decorat cu ”Coroana României în grad de cavaler pentru participarea sa la războiul pentru Întregirea Neamului. Este primar al orașului Târgu Mureș unde își leagă numele de Palatul Prefecturii, spitalul nou, căminul de ucenici, ștrandul, arena sportivă, trei școli primare ( una în Remetea, două în oraș), catedralele ortodoxă și greco-catolică.
A ridicat în același oraș Monumentul Eroului Necunoscut, Lupoaica cu Romulus și Remus dar și statuia lui Avram Iancu. Aceste monumente vor fi mutate după Dictatul de la Viena (1940) la Turda (primele două) și la Câmpeni statui lui Avram Iancu.
A făcut pușcărie în timpul comunismului. Moare la 18 august 1969 în București iar trupul său este adus în secret și înhumat la Biserica de lemn.
Ca un omagiu adus de târgumureșeni în municipiul Tg. Mureș i-a fost dezvelit un monument (opera sculptorului Anton Rațiu, și i s-a închinat un volum omagial intitulat ”Politică și administrație”.
110 ani – Incendiul din Câmpeni (17.08.1904)
Iată cum descrie regretatul profesor Vasile Bud, în monografia sa consacrată Câmpeniului, incendiul devastator și consecințele sale. ”la 4/17 august 1904, într-o vară deosebit de secetoasă, a avut loc un incendiu de mari proporții când văile secară aproape cu totul și din neglijența unui ucenic de la o prăvălie care vindea, printre altele și petrol, s-a produs un incendiu, ce a mistuit tot centrul așezării, mai puțin bisericile și câtora case ocrotite de ulițele mai largi și de pomi…Savantul Nicolae Iorga, vizitând localitatea în vara anului 1905, scria (despre efortul localnicilor de a reface centrul orașului). Târgușorul Câmpeni are mai multe case și prăvălii ale românilor din ”inteligență” situate în centru, între casele dese ale țărănimii. Comuna nu-și vindecase încă rănile suferite în urma incendiului din vara anului anterior, 1904. Edificiile publice, prăvăliile, școala, bisericile, casele particulare, care suferiseră de pe urma incendiului, se aflau în refacere”.
230 de ani – Scântie pentru răscoala lui Horea (15 – 30 august 1784)
În vara anului 1784 printre iobagii români din Transilvania se răspândise zvonul că ”bunul” împărat a dat ordin de înrolare a lor în regimentele de graniță. A deveni soldat la împăratu echivala cu eliberarea din iobăgie, cu o viață mai bună pentru ei și pentru familiile lor. Într-adevăr Iosif al II-lea dăduse un decret la sfârșitul lunii ianuarie pentru înscrierea voluntară a locuitorilor din satele din apropierea granițelor de est și sud ale imperiului.
În acest context grupuri masive de români din Comitetul Alba de Jos (dar și din cel vecin Hunedoara) se îndreaptă începând cu 15 august 1784 spre Alba Iulia pentru înrolare. În doar două săptămâni românii din 80 de sate s-au înscris ca soldați la Alba Iulia. Primii au fost cei din Hăpria urmați de cei din Henig, Straja, Dumitra, Oarda, Vingard ș.a. Cum înscrieri masive au avut loc la Hațeg, Turda, Cluj fenomenul tindea să aibă consecințe nefaste pentru nobilimea maghiară care rămânea fără iobagi, fără forța de muncă. Și asta pentru că odată înrolați în regimente, oameni scăpau de servituțile feudale, de iobăgie.
La intervenția guvernului de la Sibiu curtea de la Viena anulează conscripția, guvernatorul Transilvaniei, Samuel Brukenthal, ordonând țăranilor să se întoarcă la casele lor și să-și onoreze obligațiile față de stăpâni. Încercarea guvernului de la Sibiu nu a avut nici un ecou în rândul celor porniți să se înscrie în regimentele gănicerești. Documentele consemnează o mulțime de incidente între sătenii din Șpring, Ungurei, Ghirbom, Capud, Roșia de Secaș, Decea, Mirăslău, Aiudu de Sus, Măgina, Gârbovița, Mihalț, Cistei, Obreja, Lopadea, Cricău, Ighiu, Cetea ș.a. A fost o revoltă spontană a celor care întrezăreau zorii libertății, a fost scânteia care aprinde în toamnă răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan.