|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Legislatie
LEGEA nr. 215 din 23 aprilie 2001 privind administraţia publică locală
LEGEA nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ
LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
LEGE nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică
LEGEA nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
LEGEA nr. 233 din 23 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor
ORDONANŢA nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor
Parteneriate externe
PARTENERIATE EXTERNE ALE JUDETULUI ALBA – CONSILIUL JUDETEAN ALBA
I. Franţa:
1. Departamentul La Manche – protocol de prietenie şi colaborare semnat în data de 13 mai 2005
2. Departamentul Rhône – protocol de cooperare în domeniul dezvoltării rurale semnat în data de 30 august 2008
II. Italia:
1. Provincia Alessandria – protocol de cooperare în domeniul formării profesionale şi al schimburilor culturale semnat în data de 27 iunie 2008
Link: www.provincia.alessandria.it
2. Regiunea Autonomă Friuli Venezia Giulia – protocol de colaborare semnat în data de 8 noiembrie 2007
III. Republica Populară Chineză:
Provincia Gansu – protocol privind promovarea consolidării relaţiilor de prietenie semnat în data de 26 aprilie 2004
Link: http://mhwz.gansu.gov.cn/en/
IV. Ungaria:
1. Judeţul Bács-Kiskun – acord de cooperare semnat în data de 28 august 2007
2. Judeţul Tolna – înţelegere de colaborare şi prietenie semnată în data de 22 aprilie 1994
V. Republica Serbia:
Provincia Autonomă Voivodina – înţelegere de cooperare semnată în data de 08 iulie 2011
Link: www.skupstinavojvodine.gov.rs ; www.vojvodina.gov.rs
VI. Republica Moldova:
Raionul Ialoveni – înţelegere de cooperare semnată în data de 31 august 2012
Link: www.il.md
VII. Republica Federala Germania:
Districtul Prignitz – înţelegere de cooperare semnată în data de 8 iulie 2019
Link: www.landkreis-prignitz.de
Districtul Prignitz – NEWSLETTER:
ASOCIATII IN CARE JUDETUL ALBA ESTE MEMBRU
1. Ansamblul Regiunilor Europene – ARE:
– Hotǎrârea nr. 7 din 22 aprilie 1994 a Consiliului judeţean Alba privind aprobarea aderǎrii judeţului Alba la ARE
– Hotărârea nr. 212 din 20 decembrie 2007 a Consiliului judeţean Alba privind aprobarea încheierii Acordului de cooperare semnat în data de 12 noiembrie 2010
2. Ansamblul Regiunilor Europene Viti-vinicole – AREV:
– Hotărârea nr. 4 din 30 ianuarie 2003 a Consiliului judeţean Alba privind aprobarea aderării judeţului Alba la AREV
3. Asociaţia Internaţională a Regiunilor Francofone – AIRF:
– Hotărârea nr. 224 din 30 noiembrie 2006 a Consiliului judeţean Alba privind aprobarea aderării judeţului Alba la AIRF
Link: www.regions-francophones.com
Regulament de organizare si functionare
Comisii de specialitate ale CJ Alba
COMISIA NR. 1 – Comisia dezvoltare economică, bugete, dezvoltare rurală, prognoze şi strategii
1. CHIRIAC Raul Dumitru, PNL – Preşedinte
2. HĂRĂGUŞ Silvia-Alina, PNL – Secretar
3. BARSTAN FILOFTEIA, PMP – membru
4. COMȘA Cătălin Răzvan, PNL – membru
5. OŢOIU MARCEL, PSD – membru
COMISIA NR. 2 – Comisia amenajarea teritoriului, arhitectură şi urbanism, investiții şi lucrări publice, mediu și administrarea domeniului public şi privat al județului
1. ALBANI – Rocchetti Simone, PNL – Preşedinte
2. BĂLĂU TEODORA-ADELA, PNL – Secretar
3. CREȚU Simion, PNL – membru
4. SIMION CONSTANTIN-ADRIAN, USR PLUS – membru
5. DRAGOSIN PETRU ROMI, PSD – membru
COMISIA NR. 3 -Comisia juridică, administrație publică locală, etică și apărarea ordinii publice
1. SIMION Marcel, PNL – Preşedinte
2. CRIŞAN LAURENŢIU, PSD – Secretar
3. ITU SIMONA, PNL – membru
4. PONORAN Tudor, PNL – membru
5. ROF MARIUS-NICOLAE, USR PLUS – membru
COMISIA NR. 4 – Comisia educație, cultură, culte şi artă, tineret,ONG – uri și sport
1. CHERECHEȘ Ioan Dan, PNL – Preşedinte
2. MOCAN MARIA-MIRELA, PNL – Secretar
3. BARB CRISTIAN, PNL – membru
4. DĂRĂMUŞ EUGENIA-MARCELA, PSD – membru
5. TRÎMBIŢAŞ Petronela Camelia, PMP – membru
COMISIA NR. 5 – Comisia servicii publice de interes judeţean, cooperare interinstituțională, turism şi relaţii internaţionale, agricultură și mediu de afaceri
1. NEGRUȚIU Adrian Emil, PNL – Preşedinte
2. RAŞCOVICI VIOREL, USR PLUS – membru
3. CETERAȘ Marius Nicolae, PNL – membru
4. MUREȘAN Corneliu, PSD – membru
5. TĂTAR Virgil, PNL – membru
COMISIA NR. 6 – Comisia sănătate, protecție socială, evidenţa persoanelor şi situaţii de urgenţă
1. STĂNESCU Vasile, PNL – Preşedinte
2. MATEI Ioan, PSD – Secretar
3. BESOI LAURENŢIU-MARIAN – PMP– membru
4. IONELE TRAIAN MIHAI – USR PLUS – membru
5. UȚIU Ioan, PNL – membru
Statutul judetului Alba
Geografie
Asezare: in partea central-vestica a Romaniei, pe cursul mijlociu al Muresului;
Vecini: la nord-Cluj; la nord-vest-Bihor, Arad; la sud-vest-Hunedoara; la sud-Valcea; la est-Sibiu; la nord-est-Mures;
Suprafata: 6.242 km2 (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii);
Populatie: 382.700 locuitori;
Accesul in judetul Alba se realizeaza cu mijloacele auto in principal pe cele doua magistrale rutiere: DN 1: Bucuresti – Brasov – Sibiu – Sebes – Cluj-Napoca – Oradea si DN 7: Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Sebes – Deva – Arad. Alte drumuri nationale care strabat judetul sunt: DN 74: Brad – Abrud – Alba Iulia, care face legatura cu Tara Zarandului, DN 75: Lunca – Campeni – Turda, DN 74A: Abrud – Campeni, DN 14B: Copsa Mica – Blaj – Teius si DN 67C: Novaci – Oasa – Sugag – Sebes.
Orase: ALBA IULIA – resedinta de judet (cu 66.400 locuitori, situat la o altitudine de 220-250 m, în vestul Muntilor Apuseni, la confluenta Ampoiului cu Muresul); Abrud; Aiud; Baia de Aries; Blaj; Cimpeni; Cugir; Ocna Mures; Sebes; Teius; Zlatna.
Relieful: este structurat pe trei mari unitati naturale:
● Muntii Apuseni, situati in partea nord-vestica, cuprind Muntii Bihorului (vf. Curcubata 1849 m) cu masivul Gaina (1486 m), Muntele Mare, Muntii Metaliferi, Muntii Trascaului si Munceii Vintului.
● Carpatii Meridionali in partea sudica, reprezentati de Muntii Sureanului (Sebesului) cu Varful lui Patru 2130 m si partial Muntii Cindrelului.
● Podisul Transilvaniei in partea estica cu subunitatile Tarnavelor, Mahaceni si Secaselor.
Muntii Apuseni sunt despartiti de celelalte unitati de Culoarul Muresului, ce reprezinta o unitate de contact.
Clima: are un caracter continental si variaza în functie de unitatile de relief, încadrandu-se în 2 sectoare mari: în zonele montane se înregistreaza o clima rece si mai umeda, iar în zona de dealuri, mai calda si ceva mai uscata;
Reteaua hidrografica : apartine in intregime bazinului raului Mures, rau ce intra in judet in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si iese in aval de confluenta Vaii Bacainti (202 m). Cei mai importanti afluenti sunt pe dreapta Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Galda si Ampoiul iar pe stanga Tarnava, Sebesul, Pianul si Cugirul.
Lacurile constituie o parte din rezerva de apa cantonata in lacurile naturale Iezerul Sureanu, Iezerasul Carpa si Iezerul Ighiel dar si in cele antropice din imprejurimile Rosiei Montane sau in cele de pe valea Sebesului.
Rezervatii naturale : diversitatea formelor de relief face ca judetul Alba sa fie printre putinele din tara ce se poate mandri cu o zestre atat de bogata de peisaje pitoresti ce se impletesc armonios cu peisajele umanizate. Pentru a fi ocrotite unele au fost declarate rezervatii naturale, din care cele mai importante sunt:
● speologice: pesterile Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei, Poarta lui Ionele, Ghetarul de la Vartop, Coiba Mare, Hodobana, Huda lui Papara;
● geologice: klippele calcaroase Pietrele Ampoitei, Piatra Corbului, Calcarele de la Valea Mica, Piatra Boului, piatra Bulbuci, Detunatele;
● paleontologice: Dealul cu melci, calcarele cu echinide de la Garbova de Sus;
● botanice: Scarita-Belioara, Poiana Narciselor de la Negrileasa, Poiana Narciselor de la Tecsesti, laricetul Vidolm, Molhasurile de la Capatana;
● geomorfologice: Rapa Rosie;
● complexe: Cheile Intregalde, Rametului, Manastirii, Ampoitei, Aiudului, Taul fara fund de la Bagau, Iezerul Sureanu, Iezerul Ighiel.
Bogatia cinegetica si acvifaunistica a judetului Alba : teritoriul judetului Alba este populat cu o mare varietate de vanat si peste, oferind posibilitati nemaipomenite pentru practicarea vanatorii si pescuitului recreativ – sportiv, avand in vedere ca se pot vana 14 specii de mamifere, peste 30 specii de pasari si se pot pescui mai mult de 50 specii de pesti.
Suprafata totala a fondului cinegetic din judetul Alba este de 587.273 ha, fiind impartita in 54 fonduri cinegetice cu suprafete intre 7.000 – 15.000 ha.
Judetul Alba cu un potential cinegetic ridicat, fondurile cinegetice fiind populate cu aproape toate speciile de vanat existente in fauna salbatica a Romaniei, precum ursul brun, cerbul comun, cerbul lopatar, mistretul, capriorul, cocosul de munte, iepurele de camp, fazanul, potarnichea, lupul, rasul, pisica salbatica, gasca si rata salbatica, ierunca, sitarul, porumbelul gulerat, porumbelul de scorbura, prepelita, turturica, gugustiucul, sturzii, graurul, ciocarlia si multe alte specii de pasari salbatice sedentare sau migratoare.
Anul vanatoresc incepe la 15 mai si se sfarseste la 14 mai in anul urmator, fiecare specie de vanat are o perioada admisa la vanatoare prevazuta in anexa la Legea nr. 407/ 2006 privind vanatoarea si protectia vanatului, in fiecare sezon de vanatoare extragandu-se intre 5 si 30 % din efectivele reale estimate in primavara fiecarui an la fiecare specie la care se face evaluare, care apoi sunt comparate cu efectivele optime stabilite la nivelul fiecarui fond cinegetic, tinand seama si de sporul anual estimat la fiecare specie de vanat.
Perioadele de prohibitie la pescuitul recreativ – sportiv din toate zonele piscicole naturale se stabilesc in fiecare an prin Ordin comun al Ministerului Mediului si Padurilor si al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, asfel incat sa fie create conditii de inmultire a fiecarei specii de pesti, oferind teoretic posibilitatea fiecarui exemplar de peste, sa poata depune icre macar o data in viata.
In zonele colinare si de ses populate de regula cu ciprinide (crap, caras, etc.) se stabileste anual o perioada de prohibitie de 60 zile, in intervalul 1 aprilie – 30 iunie, in functie de evolutia vremii si de temperatura medie zilnica iar in zona de munte populata cu salmonide (zona pastravului) perioada de prohibitie este de regula 15 sept. – 30 aprilie a fiecarui an. La unele specii de pesti cum este stiuca si lipanul se stabilesc separat perioade de prohibitie, in functie de perioada de depunere a icrelor si de interesul manifestat pentru aceste specii.
Istoric
Repere istorice: Din cele mai indepartate timpuri, datorita situarii geografice a acestuia (cursuri numeroase de apa, relief variat, cu lunci manoase si paduri intinse), teritoriul judetului Alba a constituit un cadru extrem de favorabil aparitiei si dezvoltarii comunitatilor umane. Astfel, printre cele mai importante descoperiri arheologice si evenimente istorice consemnate de documente, care puncteaza istoria asezarilor acestui judet, amintim:
-
repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia Romana si Ghirbom); Cultura Cotofeni – faza de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului: Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii;
-
din perioada cureririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburnus Maior (Rosia Montana), Brucla (Aiud), etc.;
-
importante descoperiri arheologice din secolele III – IV e.n. – Alba Iulia, Obreja, Cricau, Aiud, Ciumbrud, Rahau, Ungurei, Sebes; din secolele V – VI e.n. – Alba Iulia, Sebes, Cilnic; din secolele VII- IX e.n. – Noslac, Alba Iulia, Pianu de Jos, Aiud, Blandiana, Berghin, Cricau, Cugir, Ghirbom, Sebes, Turdas, Spalnaca, Teius, Laz, Sinmiclaus, etc;
-
secolul XII e.n. in jurul centrului Albei Iulia se formeaza comitatul Alba (1177);
-
anul 1546, Alba Iulia devine capitala principatului autonom Transilvania (dupa batalia de la Mohacs – 1526);
-
anul 1600, la Alba Iulia are loc prima mare unire a celor trei state romane (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), sub marele voievod unificator Mihai Viteazul, Alba Iulia devenind astfel prima capitala a tarilor romane unite;
-
anul 1784, marea rascoala a lui Horia, Closca si Crisan;
-
secolele XVII – XVIII e.n. perioada culturala deosebita: 1648 – Noul Testament de la Balgrad, Scoala ardeleana cu Samuel Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; centrele culturale ale epocii feudale: Alba Iulia si Blaj; din epoca au ramas cetatile de piatra de la Cilnic, Sasciori, Coltesti, Vurpar, Girbova, si fortificatiile de la Sebes, Aiud, Alba Iulia (cetatea bastionara de tip Vauban, construita intre anii 1715 – 1738, de catre imparatul Austriei, Carol al VI – lea, prin munca a mii de iobagi romani), precum si un numar insemnat de monumente si lacase de cult, etc;
-
revolutia din anii 1848 – 1849, mai 1848 – marea adunare de pe Cimpul Libertatii de la Blaj, activitatea insemnata a lui Avram Iancu, marele tribun al motilor din “Tara de Piatra”;
-
anul 1968, se constituie prin reforma administrativa judetul Alba, cu resedinta la Alba Iulia;
-
anul 1991, ia fiinta Universitatea “1 Decembrie 1918” din Municipiul Alba Iulia.
Stema si drapelul judetului Alba
DESCRIEREA DRAPELULUI JUDETULUI ALBA
Drapelul județului Alba are fondul roșu (PANTONE RED – C0, M100, Y100, K0) cu un decupaj triunghiular alb (PANETONE TRANS.WHITE – C0, M0, Y0, K0) pe care este figurată stema județului.
Proporția între lățimea și lungimea drapelului este de 2/3. Triunghiul alb are 2 laturi egale cu înălțimea drapelului, cea de-a treia pornește din colțul stânga jos la 45o.
Stema județului este amplasată în triunghiul alb, are înălțimea de 1/4 din înălțimea drapelului și este amplasată față de latura din stânga și de sus la 1/10 din înălțimea drapelului.
Drapelul va fi fixat pe suport cu partea alba.
Targul Gustos de Alba
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Curabitur orci tellus, volutpat at cursus ut, ultrices at felis. Nulla facilisi. Sed fringilla lectus sed tortor condimentum venenatis. Donec a magna ipsum, egestas hendrerit arcu. Proin orci quam, lobortis et consequat eu, fringilla in mi. Etiam dignissim, diam tristique vestibulum pellentesque, tortor tellus convallis dolor, at rutrum velit nibh nec nisi. Donec ac velit leo. Morbi et nisi nibh. Proin dolor odio, ullamcorper eu faucibus vel, condimentum ac justo. Suspendisse vel odio nibh, et auctor sem.
Sed mollis dui ac mauris lacinia a feugiat orci fermentum. Phasellus laoreet nulla a nisi dictum quis auctor lectus tincidunt. Fusce cursus, sem id dignissim fringilla, erat tortor vestibulum nisl, in luctus nunc arcu eu augue. Cras quis ultricies turpis. Integer vitae aliquam erat. Nulla molestie cursus augue, id ultricies leo malesuada sit amet. Vestibulum pretium tristique sagittis. Aenean quam nisl, placerat at aliquet et, pretium vitae nunc. Vestibulum tempus gravida mauris sed euismod. Nullam odio elit, scelerisque in consequat et, iaculis et lacus. Praesent egestas hendrerit velit id volutpat. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Vivamus a libero nisl, sit amet interdum erat. Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit.