Se împlinesc 260 de ani de când episcopul Petru Pavel Aron deschide Școlile Blajului: de obste, latinească și de preoție. ”Noi, Petru Pavel Aron de Bistra, Vlădicul Făgărașului… să ne apucăm de deschiderea învățăturilor și chivernisirea întrânsele a celor lipsiți… se va începe în mănăstire acum întâi a se ceti, a se proceti și a se tâlcui după lipsa și după o vreme celor lipsiți… lângă toate acestea neîncurmată școala de obște va fi a tuturor de toată vârsta de cetanie, de cântare și de scrisoare, nici o plată de la ucenici așteptându-se. Dat în Blaj, anul Domnului. O mie șapte sute cincizeci și patru, unsprezece zile a lunii Octombrie”.
Din școlile Blajului a ieșit acea pleiadă de mari cârturari și fii ai neamului românesc ce au răspândit cultura și lumină pentru întreg Ardealul și chiar dincolo de munți. Aici s-au format confeii Școlii Ardelene ”acei înainte – mergători ai culturii naționale românești – cum îi numea N. Iorga – cari au fost blândul călugăr Samuil Micu, asprul muncitor fanatic Gheorghe Șincai și cumintele alcătuitor de teorii Petru Maior”.
Alăturați-le acestor nume cele ale lui Inochentie Micu Klein – întemeietorul Blajului românesc, a precursorilor Școlii Ardelene: Gheronție Cotorea sau Grigorie Maior și neapărat pe Ioan Budai – Deleanu, Timotei Cipariu, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu Ilarian, Aron Pumnul, și lista ar putea continua, și veți avea nu tablou a ceea ce au însemnat școlile Blajului în istoria românilor.
Să ne plecăm, așadar, cu pioșenie în fața înaintașilor care au crezut cu tărie că numai prin învățătură și cultură se poate înălța cu popor.
Archives for September 2014
100 de ani Urcarea pe tron a Regelui Ferdinand I (11 octombrie 1914)
Nepot de frate și succesor al Regelui Carol I Ferdinand depune jurământul de rege în fața corpurilor Legiuitoare. Iată textul jurământului: ”Chemat prin grația lui Dumnezeu și voința națională de a fi urmașul marelui întemeietor, care ne-a lăsat ca sfântă moștenire simțămintele de iubire și credință ale unui întreg popor, găsesc în dragostea mea către neam puterea de a păși, fără șovăire, spre îndeplinirea marei, dar grelei mele sarcini.
Pilda aceluia pe care îl plângem toți ca pe un părinte, și convingerea că numai printr-o neîncetată propășire se poate asigura viața trainică a unui popor, îmi vor fi călăuză în sforțările mele, spre a-mi jertfi întreaga muncă a vieții, pentru dezvoltarea puterilor acestui stat…
În rodnica domnie, care face mândria istoriei noastre, primul Rege al României a găsit cel mai puternic sprijin în unirea tuturor românilor în jurul tronului; ori de câte ori împrejurări mari impuneau această datorie. Sunt sigur că, însuflețit de același înalt patriotism, românii vor ști, și în viitor, să dea tronului și țării unirea în cugetare și acțiune, care este singura chezăsie a unei sănătoase propășiri naționale.
Dumnezeu, care după atâtea încercări, a binecuvântat munca acelora care s-au dezvoltat binelui acestui neam, nu v-a lăsa să scadă ceea ce cu trudă s-a clădit, și v-a ocroti, cu dragoste pentru acest popor, munca fără preget, ce sunt hotărât ca bun român și Rege, să închin iubitei mele țări”.
555 de ani Matei Corvin și Alba Iulia (7.10.1459)
Regele Matei Corvin ordonă dărâmarea zidurilor cetății Alba Iulia, drept represalii pentru participarea preoților catolici la răscoala, din 1458, a nobilimii maghiare condusă de Voievodul Ioan.
Culmea este că inițiatorul acestei acțiuni a fost capitlul de Alba aflat în conflict cu Episcopia româno catolică. Arhidiaconul Nicolae de Târnave este însărcinat cu supravegherea lucrărilor de dărâmare a cetății episcopale și umplerea șanțurilor acesteia.
Din fericire pentru cetatea Alba Iulia ordinul nu a fost pus în aplicare o contribuție însemnată la acest fapt a avut noii episcopi ai Transilvaniei, Gabriel de Veran și mari ales Ladislau Gerelb – rudă cu Matei Corvinul.
A cântărit mult și faptul că în Catedrala ”Sf. Mihail”, devenită necropolă a familiei lui Iancu de Hunedoara (1456), erau înmormântați Ioanes Miles, fratele lui Iancu, (căzut în lupta de la Sântimbru, martie 1442) și Ladislau Corvinul (fratele regelui Matei ucis de nobilii maghiari în 1457).
80 de ani de la naștere Vasile Căpâlnean, istoric, arhivist (3.10.1934, Biia)
Este un produs al școlilor Blajului, absolvent al Facultății de Filologie a Universității Victor Babeș din Cluj. A fost pe rând profesor la școala din Halmeu (SM), inspector școlar de Limbi și Literatură română și apoi inspector șef la I.S. din raionul Satu Mare. Timp de 25 de ani a fost director la Arhivelor Naționale Maramureș; ca arhivist și-a câștigat notorietatea printre colegi și cercetători ai istoriei locale. A cercetat și a scris despre școlile maramureșene din sec. XVIII – XIX; cartea românească din MM în prima jumătate a sec. al XIX-lea; bibliotecile românești din același județ în secolul XVIII – XIX; corespondența inedită a lui G. Barițiu; participarea maramureșenilor la revoluții de la 1848 – 1849, la mișcarea memorandistă și la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.
A fost membru în Asociația Arhiviștilor David Prodan din Cluj, al Despărțământului ASTRA Timotei Cipariu Blaj. Este coautor al monografiei satului Biia (2004).
Pentru lucrarea ”Maramureșenii în lupta pentru libertate și unitate națională. Documente 1848 – 1918”, apărută la București, în 1981, a primit premiul ”Nicolae Iorga” al Academiei Române.
95 de ani de la naștere Valer Fărcășan, doctor în chimie (3.10.1919, Zlatna)
Este una din personalitățile marcante ale județului Alba și orașului Zlatna unde s-a născut în urmă cu 95 de ani. A fost deopotrivă cadru didactic universitar la Cluj, unde a absolvit Facultatea de Chimie, unde și-a luat doctoratul și a funcționat ca șef al catedrei de chimie generală; și cercetător. În această calitate a fost colaborator al Filialei Cluj a Academiei Române și șef de laborator (1949 – 1970).
Autor a 8 invenții și inovații în domeniul fungicidelor, a compușilor biologici activi. V.F. a publicat peste 70 de studii de specialitate în reviste din țară și din străinătate. Numele său se leagă, în calitate de coautor, de ”Manualul de Chimie Generală” (1957), ”Tratatul de Biochimie Vegetală” (3 vol., 1964 – 1967) și ”Enciclopedia de chimie” (vol. II, III, IV – 1985 – 1986).
A fost profesor universitar emerit și doctor docent.
120 de ani de la naștere Ferenczi Sandor, istoric, arheolog (1.10.1894, Zlatna)
Deși viața i-a fost scurtată la doar 51 de ani (a murit în 1945 în URSS / Sandor Ferentzi este un nume cunoscut în istografia românească. A fost un pasionat cercetător în varii domenii ale istoriei: arheologie, artă și cultură, numismatică, heraldică, geneologie. Și-a luat doctoratul în istorie la Universitatea din Cluj în 1937. Vreme de 8 ani a fost bibliotecar la biblioteca aceleiași universități. În 1940 devine cadru didactic universitar la Cluj. Activitatea sa a fost remarcată de Vasile Pârvan care-l îndrumă în cercetările arheologice din cetățile dacice din Munții Orăștiei și apoi din cele întreprinse în regiunea bazinelor hidrografice Pârîul Negru și Ciuc.
Este autor împreună cu C. Daicovici a volumului ”Așezări dacice din Munții Orăștiei” apărut la Editura Academiei în 1951, la șase ani după dispariția sa. A publicat numeroase studii în revistele de specialitate (SCIV, Sargetia ș.a.).
Este printre personalitățile prezente în Enciclopedia istografiei românești, unde îi sunt elogiate calitățile de cercetător și istoric de vocație.
90 de ani Calendarul iulian îndreptat (1.10.1924)
Biserica ortodoxă română hotărăște adaptarea calendarului iulian îndreptat. Diferența dintre vechiul calendar și cel nou fiind de 12, 13 zile: Ex. 3/15 mai 1848 Adunarea de la Blaj; 18 Noiembrie (1 decembrie 1918 – Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ș.a.). introducerea noului calendar a fost hotărâtă la Conferința panortodoxă de la Constantinopol desfășurată în toamna anului 1923.
Anunt recrutare lectori Proiect POSDRU/125/5.1/S/126058
Anunt recrutare lectori Proiect POSDRU/151/6.3/G/135156
Târgul Apulum Agraria
Consiliul Judeţean Alba împreună cu Primăria Municipiului Alba Iulia şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Alba a organizat cea de-a XXIII-a ediţie a Târgului APULUM AGRARIA.
Evenimentul s-a desfăşurat în perioada 19-21 septembrie 2014, în spaţiul expoziţional din zona Pieţei Pascu din Alba Iulia şi a avut ca scop promovarea agriculturii judeţului Alba, respectiv a fermierilor și asociaţiilor profesionale din judeţ, precum şi a produselor agricole ale acestora.
În cadrul târgului au fost organizate: expoziţii cu vânzare de produse alimentare, standuri cu legume, fructe şi material săditor, expoziţii de animale, pasări şi animale mici, standuri cu produse fitosanitare, parade și concursuri de profil, demonstrații culinare etc.