Archives for June 2015
25 de ani – 1 Decembrie, Zi Națională (27.07.1990)
Parlamentul României decide ca dată de 1 Decembrie, Ziua Înfăptuirii Marii Unirii din 1918 să devină Ziua Națională a României. Se recunoștea astfel importanța celui mai mare eveniment istoric din existența poporului român dar totodată și locul și rolul de simbol pe care Alba Iulia l-a avut în desăvârșirea unității statale și făuririi României Mari.
85 de ani – Alexandru Popa, istoric, cercetător (n. 23.07.1930, Vidrasău (MS) – d. 08.02.1985, Alba Iulia)
Absolvent al Facultății de Istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj Alexandru Popa s-a remarcat ca un pasionat și dăruit arheolog. De numele său se leagă importante descoperiri din situri precum: Alba Iulia, Abrud, Blandiana, Ighiu, Piatra Craivii, Răhău pe care le-a valorificat în primul rând în prestigiosul anuar ”Apulum” al Muzeului din Alba Iulia, fiind și membru în colectivul de redacție al acestuia. A adus contribuții importante în ceea ce privește istoria Daciei romane, a cultelor și credințelor religioase din această provincie a imperiului Caesarilor.
Face cunoscute valorile patrimoniale romane din Dacia Felix în numeroasele congrese internaționale la care a participat dar și prin studiile de specialitate publicate în reviste de notorietate din străinătate.
A fost director al Muzeului Unirii. Trecerea sa în cealaltă lume, la doar 55 de ani a fost o grea pierdere pentru cercetarea arheologică din Alba Iulia și din țară pentru istoriagrafia românească.
475 ani – moartea lui Ioan Zapolya (22.07.1540)
În casa ce găzduiește astăzi Muzeul ”Ion Raica” din Sebeș se stingea din viață pe 22 iulie 1540, regele Ungariei Ioan Zapolya. Personalitate de prim rang al istoriei Transilvaniei al cărui voievod a fost între 1510 – 1526 și al Ungariei după Mohacs al cărui rege a fost din 1526 până la moarte, Ioan Zapolya a fost unul din cei mai puternici oameni ai vremii din acest spațiu geografic și istoric. Perioada prezenței sale pe scena istoriei este marcată de lupele cu celălalt rege al Ungariei Ferdinand de Habsburg, dar și de relațiile cu imperiul otoman și țările române și implicarea lui Soliman Magnificul, a lui Petru Rareș și a celor doi voievozi Ștefan Mailath și Imre Balassa care luptau pentru ruperea Transilvaniei de Ungaria.
Pentru Alba Iulia rezultatul acestor lupte a fost cât se poate de benefic. Sprijinul pe care cel mai puternic suveran al vremii, sultanul Soliman îl acordase lui Ioan Zapolya s-a răsfrânt și asupra soției lui Ioan Zapolya, Isabella (fiica regelui Sigimund I al Poloniei) și a fiului său Ioan Sigimund Zapolya. Cei doi vor deveni primii conducători ai nou înființatului Principat Autonom al Transilvaniei sub suzeranitate turcească cu capitala la Alba Iulia. Marele sultan care va transforma Buda și o parte din Ungaria în pașalâc turcesc va fi un ocrotitor și sprijinitor loial al celor doi și al noului stat care va juca un rol important în istoria Europei de la jumătatea veacului al XVI – lea până la firmele secolului al XVII-lea.
540 ani – Vlad Țepeș la Archiș (18.07.1475)
Domn al Țării Românești în mai multe rânduri (1448; 1456 – 1462; 1476 – 1477) fiul lui Vlad Țepeș este legat și de istoria Alei. A trăit alături de tatăl său până în 1436 la Curtea lui Sigismud de Luxembourg și în Transilvania apoi a fost ostatic la turci (1442 – 1448). A doua sa urcare pe țărmul Țării Românești i se datorează sprijinului lui Iancu de Hunedoara. Din timpul acestei domnii i se trage porecla de Dracula ce va dăinui până în zilele noastre. În 1462 se va retrage în Transilvania, după campania sultanului Mahomed care-l instalează ca domn în Muntenia pe fratele său Radu cel Frumos. În exil Vlad Țepeș beneficiază de sprijinul lui Matei Corvin (la început) este închis la Vișeprod dar își petrece timpul și în castele sau proprietăți de pe tronul Albei.
Pe 18 iulie 1475 Matei Corvin îl numește pe Vlad Țepeș domn al Țării Românești. Acesta se stabilește la Archiș (un sat dispărut de lângă actuala comună Cioara) unde strânge oaste pentru a cuceri tărâmul muntean.
În septembrie același an îl găsim pe Vlad Țepeș în castelul din Bălcacui aflat sub autoritatea judelui sibian Toma Altenberger, unde continuă recrutarea de ostași.
Un an mai târziu, cu sprijinul trupelor lui Ștefan cel Mare și Ștefan Bathory, Vlad Țepeș va fi instalat pe tronul Țării Românești. Pe 10 ianuarie 1477 Vlad Țepeș moare în lupta cu turcii, veniți să-l instaleze domn pe Laiotă Basarab sau ca urmare a unui complot al boierilor munteni.
Iată încă o personalitate a istoriei românilor prezentă în istoria Albei.
115 ani – Muzeul în casă nouă (18.07.1900)
Muzeul de istorie din Alba Iullia, înființat la inițiativa ”Societății de istorie, arheologie și științele naturii” și a lui Adalbert Cserni (în 1888), se mută în locația din cartierul Maieri, actuala școală gimnazială ”Avram Iancu”.
120 de ani – orgă Petrești (16.07.1895)
În urmă cu 120 de ani la Biserica evanghelică din Petrești are loc primul concert de orgă. Construită în 1805 noua biserică a sașilor din localitate a fost înzestrată pe rând cu ceea ce era necesar lăcașului de cult.
În 1894 comunitatea săsească face o comandă firmei Rieger din Jegersdorf (Polonia) pentru o orgă pentru biserica evanghelică din Petrești. Un an mai târziu orga având 18 registre, 2 manuale și o pedală este instalată.”
Iar primul concert are loc la 16 iulie 1895, o adevărată sărbătoare a muzicii și a unei comunități ce a scris de aproape 7 secole istoria Petreștiului și a oamenilor săi.
35 ani – Monografia Albei (15.07.1980)
La Editura Sport Turism din București apare, în colecția județele patriei, monografia Albei, cuprinzând următoarele capitole: cadrul natural, istoria, populația, sistematizarea teritoriului și dezvoltarea localităților urbane și rurale, economia, ridicarea nivelului de trai, ocrotirea sănătății, învățământ – știință, viața social-politică, activitatea cultural-artistică, turismul, sportul și o sinteză cu privire la dezvoltarea economico-socială a județului în perspectivă.
70 de ani – Avram Cristea, profesor, folclorist, (n. 13.07.1945, Șibot – d. 21.05.2012)
Ar fi împlinit 70 de ani, dar timpul n-a mai avut răbdare. În plină forță creatoare Avram Cristea a trecut la cele veșnice în ziua Sfinților Împărați Constantin și mama sa Elena. Preotul profesor doctor Jean Nicolae scria despre Avram Cristea ”Mentor al etnografilor și folcloriștilor albaiulieni, jurnalist talentat, cercetător de vocație, scriitor hăruit va rămâne pentru noi omul recursului senin și inteligent la tradiție și cel care lasă o moștenire culturală generoasă.”
Absolvent de filologie (Timișoara și Cluj) Avram Cristea a fost pe rând profesor de limbă și literatură română, director de școală, inspector școlar, consilier șef al Direcției Județene de Cultură, membru fondator al Asociației folcloriștilor și etnografilor din județul Alba.
Deviza sa ca folclorist și etnograf a fost: ”Să nu ne pierdem veșmântul sufletului românesc”. A fost colaborator la publicații de specialitate: ”Studii și comunicări de etnologie”, ”Vatra Străbună”, Rânduiala, Credința Străbună.
A fost unul din inițiatorii și animatorii Colocviilor de etnografie și folclor pe care le-a slujit până la prematura sa plecare la ceruri. Este autorul unor lucrări de referință pentru folclorul și etnografia Albei: ”Obiceiuri de iarnă pe Valea Mureșului Mijlociu. Studiu și antologie de colinde (1998); ”Obiceiuri și datini din județul Alba. Schiță monografică” (2007); colaborări la volumele ”Merge dorul și răsare”, ”Florile dalbe, flori de măr” și mai ales ”1484 colinde cu text și melodie” (coordonat de Ioan Bocșa și premiat de Academia Română).
Se cuvine ca, de ziua lui de naștere, să-i aducem prinsul nostru de recunoștință pentru ceea ce a lăsat în urmă: valorificarea și promovarea valorilor eterne ale satului românesc, ale moștenirii culturale și spirituale lăsată de strămoșii noștri.
95 de ani – Adunarea ASTRA Alba Iulia (11.07.1920)
Are loc la Alba Iulia prima Adunare Generală de după Primul Război mondial, al Despărțământului ASTRA. Ca președinte va fi ales protopopul Ioan Teculescu, ca secretar avocatul Zaharie Munteanu, consilier comunal Valer Dăian, casier dr. Dominic Medrea. Au fost cooptați ca membrii fondatori pe viață: Victor Constantinescu (președintele Tribunalului), Gregoriu Gherman (prim procuror), Gavril Crișan (director de bancă), Florian Rusan (protopop), Vasile Debu și Elie Magda (preoți), Emanoil Comănescu (profesor), Felix Dumitrean și Rubin Patiția junior (judecători), Camil Velican, Athanasiu Mârza, Ioan Pop și Ioan Marciuc (avocați), Vasile Glodeanu (general), Ioan Tuhuș (colonel).