În cadrul simpozionului cu tema ”Originile scrierii”, desfășurat la Milano, cercetătorul Harold Hermann de la ”Research centre on Multilingualism” din Bruxelles a afirmat că cea mai veche scriere din istoria omenirii apare pe tăblițele de la Tărtăria!
Archives for September 2015
125 ani – Virgil Cucuiu, profesor, preot (29.10.1890)
Virgil Cucuiu este una din personalitățile marcante ale vieții școlare și culturale din Alba Iulia. Numele său este legat de activitatea Liceului Mihai Viteazul (actualul H.C.C.) a Muzeului Unirii, a publicisticii albaiuliene.
Participă, ca și comandant al Gărzii Naționale din Henig, la evenimentele din noiembrie – decembrie 1918 și la Marea Unire; va fi profesor de istorie și geografie la Liceul Mihai Viteazul timp de 31 de ani (1919 – 1950) unde pune bazele bibliotecii liceului și ale revistei ”Zori”. Este secretar al ASTRA, Despărțământul Alba Iulia și al Societății ”Reuniunea femeilor române” din Alba Iulia; președinte al Asociației foștilor luptători din 1918 și al federației învățătorilor și profesorilor din județul Alba; înființează școala din Lumea Nouă: este membru corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice.
Iată o suscintă biografie a unui om implicat profund în viața comunității albaiuliene din perioada interbelică, dar și după război, până la trecerea sa în eternitate în 1972. Pilduitor exemplu pentru intelectualii de ieri și de azi.
465 ani – Alba Iulia asediată (22.10.1550)
Cardinalul Martinnuzzi care, alături de Isabella, era tutore al fiului lui Ioan Zapalya, Ioan Sigismund, s-a înțeles cu habsburgii că le cedeze Transilvania. În octombrie 1550, cu ajutorul trupelor trimise de Ferdinand de Habsburg, asediază cetatea Alba Iulia în care se aflau regina Isabella, fiul său și contele Petrovici (celălalt tutore al lui Ioan Sigismund).
Cronicarul Verancsics scrie că Martinuzzi a asediat cetatea cu 24.000 de oameni din care 16.000 de cavaleri și 4000 de pedestrași. Isabella avea în cetate 2000 de soldați. Cetatea a fost înconjurată și atacată cu mașini, au fost aduse și bombarde.
În 20 noiembrie se ajunge la o înțelegere între părți, Martinuzzi ocupă cetatea iar regina Isabella cu fiul său și cu Petrovici se retrag la Sebeș.
Timp de 4 ani (1551 – 1555) generalul austriac Castaldo conduce Transilvania în numele lui Ferdinand în timp ce Isabella și Ioan Sigismund sunt obligați să plece în Polonia.
Drept „răsplată” pentru sprijinul dat cardinalul Martinuzzi va fi asasinat în castelul său din Vinţu de Jos, pe 16 decembrie 1551, din ordinul generalului Castaldo.
60 ani – Canonizări la Alba Iulia (21.10.1955)
Istoria Bisericii Ortodoxe Române consemnează, în urmă cu 60 de ani, prima canonizare solemnă a unor sfinți ortodocși de neam român și generalizarea cultului unor sfinți ale căror moaște se găsesc în țară.
Canonizarea solemnă, hotărâtă în ședința Sfântului Sinod (din 28 februarie 1950) s-a făcut în perioada 10-23 octombrie 1955 la Cernica, Iași și Alba Iulia.
În Catedrala Reîntregirii au fost canonizați Sfinții Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest și Sava Brancovici, Mitropoliții Ardealului (prăznuiți pe 24 aprilie) și Cuvioșii Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara și Mucenicul Oprea Miclăuș din Săliștea Sibiului (prăznuiți pe 21 octombrie).
135 ani – Augustin Bena, compozitor (20.10.1880)
În urmă cu 135 de ani se năștea la Pianu de Jos Augustin Bena într-o familie ce a dat o pleiadă de intelectuali (preoți, dascăli, folcloriști). A învățat carte la Gimnaziul german din Sebeș, apoi la Blaj, Brașov și Năsăud. Urmează Școala Teologică din Sibiu (1900 – 1903), Academia de Muzică din Berlin (1903 – 1905), Conservatorul din București (1906 – 1908). În anul 1925 își ia doctoratul în filosofie și litere cu teza ”Limba română la sașii din Ardeal”.
A fost profesor și apoi preot la Năsăud, căpitan în armata austro-ungară (1916 – 1918) apoi secretar și profesor la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din Cluj, inspector al învățământului muzical secundar din Transilvania, dirijor, rector al Academiilor de Muzică din Timișoara și Cluj.
Este ctitorul primului muzeu consacrat muzicii din România, la Cluj, membru al Uniunii Compozitorilor din România.
Creația sa muzicală cuprinde muzică simfonică, pentru teatru, vocal-instrumentală, de cameră, corală.
Amintim câteva din creațiile sale: Țiganiada (1962 – la piesa de teatru); Furtuna pe mare (1912 – pe versurile lui Duilui Zamfirescu, piesă vocal-simfonică); Priceasnă (1903), Flori de nufăr (1907), Somnoroase păsărele (1910) – muzică corală ș.a.
Este autorul lucrărilor: ”Tratat de teoria muzicii (Principiile) și Curs practic de dirijat.
A fost distins cu mențiunea ”George Enescu” (1913).
În semn de omagiu o instituție din Alba îi poartă numele: Centrul de cultură.
25 ani – Regina Ana în Alba (18-19.10.1995)
Regina Ana a României vizitează orașele Blaj și Alba Iulia. Sunt vizitate Mitropolia Bisericii Române Unite, Greco-catolice, Catedrala ”Sf. Treime” și Câmpul Libertății din Mica Romă. La Alba Iulia M.S. Regina Ana a vizitat Catedrala Încoronării, Muzeul și Sala Unirii, Primăria municipiului Alba Iulia.
În orașul marii Uniri M.S. s-a întâlnit cu Paul Tomița, profesorul de golf al Regelui Mihai, și a depus coroana de flori la statuile lui Ion I.C. Brătianu și Iuliu Maniu.
40 ani – Episcopia de Alba Iulia (16.10.1975)
La 260 de ani de la desființarea Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei, în contextul aniversării a 2000 de ani de atestare documentară a orașului Alba Iulia și a împlinirii a 375 de ani de la prima unire politică a țărilor române sub sceptrul lui Mihai Viteazul, este reînființată Episcopia Ortodoxă de Alba Iulia. Era un act de dreptate pentru Alba Iulia fosta capitală a Principatului Transilvaniei, care găzduise Mitropolia Bălgradului.
Începutul acestei realizări istorice a fost pe 16 octombrie 1975 când Adunarea Națională Bisericească (la propunerea Patriarhului Iustinian și a Sfântului Sinod) a modificat art. 5 din statul de organizare și funcționare a B.O.R. și a propus înființarea Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, hotărâre aprobată o zi mai târziu printr-un Decret al Consiliului de Stat.
S-a stabilit ca noua Episcopie să-și exercite jurisdicția bisericească asupra parohiilor, clerului și credincioșilor ortodocși din județele Alba (cu protopopiatele Alba Iulia, Aiud și Câmpeni); Mureș (cu protopopiatele Luduș. Reghin, Sighișoara și Târgu Mureș); Harghita (cu protopopiatul Miercurea Ciuc).
Până la alegerea ierarhului noii Episcopii Sfântul Sinod l-a delegat pe mitropolitul Ardealului, Nicolae Mladin, să exercite funcția de locotenent de episcop la Alba Iulia.
Pe 25 ianuarie 1976 are loc solemnitatea instalării noului Episcop de Alba Iulia în persoana Preasfințitului Emilian Birdaș care, din 1963, se afla la conducerea Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia.
75 ani – ”Cuvântul ostașului” (15.10.1940)
Apărea la Alba Iulia publicația ”Cuvântul ostașului” editată de Episcopia armatei cu binecuvântarea episcopului Partenie Ciopron. Vor apărea doar cinci numere (până în ianuarie 1941). În primul număr este publicat articolul semnat de maresalul Ion Antonescu ”Cuvânt către ostași” și rubricile ”Din istoria neamului”, ”Cuvintele Bibliei”, ”Mărturii despre ostașul român„, ”Ziua Unirii”.
Primul număr îi are ca redactori pe preoții Gh. Secaș și B.M. Acsinte.
În numărul său din decembrie sunt publicate poezii de C. Gorun și colinde românești printre care se remarcă un colind din anul 1840 a lui Picu Pătruț din Săliște.
”Cuvântul ostașului”, de la a cărui apariție se împlinesc 75 de ani, este o pagină interesantă în istoria presei din Alba.
90 – Titus Furdui, cercetător științific (14.10.1925, Sohodol)
Studii primare în satul natal și la Abrud, unde urmează și cursurile Școlii normale, Liceul la Aiud și Facultatea de Litere și Filozofie din Cluj-Napoca.
A fost cercetător științific la Biblioteca Academiei Române din București, la Cabinetul de informare și documentare științifică a Serviciului bibliografic, iar apoi la Filiala Cluj a Bibliotecii Academiei unde a lucrat la secția manuscrise și carte rară. A făcut cercetări și în Biblioteci din străinătate.
Despre condiția cercetătorului român în comunism vorbește și următoarea întâmplare povestită autorului acestor rânduri de Titus Furdui în 1984 când ne-am întâlnit la Fericet, la bicentenarul răscoalei lui Horea, la inaugurarea casei acestuia reconstituită după schițele lui Nicolae Densușianu.
Aflat la Paris unde cerceta cărți și manuscrise vechi legate de țările române, locuind într-un hotel ieftin, cercetătorului i s-a făcut rău. Temându-se că i-a venit sfârșitul scrie un bilet pentru proprietarul hotelului în care îi cere să-l înmormânteze în cimitirul săracilor pentru că nu are bani și nu are cine să plătească transportul și înhumarea în România.
A trecut la cele veșnice în 1991. Acum când ar fi împlinit 90 de ani de viață l-am evocat spre neuitare.
15 ani – Terenul de golf (09.10.2000)
Este ziua în care, în urmă cu 15 ani, în prezența profesorului Paul Tomiță care-și vedea împlinit visul, se inaugurează Terenul de golf de la Pianu de Jos, primul și singurul din România. Terenul intra astfel în circuitul internațional fiind realizat la standardele cunoscute din țările occidentale. Odată cu terenul a fost inaugurat și Pavilionul, dotat cu toate cele necesare concurenților.
La acest moment istoric pentru Pianu și județul Alba au fost prezente peste 150 de persoane, oficialități județene, membri ai clubului de golf ”Paul Tomița”. Panglica inaugurată a fost tăiată de octogenarul profesor Tomița, care l-a inițiat în tainele golfului pe Regele Mihai, iar prima lovitură a fost efectuată de consulul Germaniei la Sibiu Reinhold N. Neukotter, invitat de onoare.
Primul turneu de golf găzduit de terenul de la Pianu de Jos și dotat cu Cupa Paul Tomița a avut loc pe 18 iunie 2001. Pentru copiii din Pian începea o nouă activitate, cea de caddy care pe lângă veniturile pe care le realizează le dă posibilitatea de a învăța de la profesioniști să joace golf.
De atunci Terenul de golf ”Paul Tomița” din Pianu de Jos, lângă care s-a construit și un modern complex hotelier găzduiește, din mai până în octombrie, concursuri naționale și internaționale de golf.
El a devenit o atracție turistică dar și un loc în care se întâlnesc oameni de afaceri, investitori, personalități politice, diplomați.
Aici s-a desfășurat până în acest an Turneul ”Alba Golf Challenge” organizat de Consiliul Județean Alba.