“Biserica și școala sunt leagănul credinței, a naționalității și luminării poporului nostru. Asupra lor se cuvine să fie îndreptate privirile tuturor”. Cel ce gândea astfel, mitropolitul Blajului, Ioan Vancea, a ctitorit peste 300 de școli populare și 109 biserici în toată Transilvania.
A lăsat urme adânci pe unde a trecut înainte de a fi așezat în scaunul mitropolitan de la Blaj. A fost hirotonit preot celib (1845), profesor la Preparandia din Oradea, secretar episcopal. La Gherla, unde a păstorit trei ani ca episcop, a înființat o tipografie, a introdus studiul limbii române în gimnaziile Greco-catolice, a editat primul șematism diocezan.
Participând, în 1869, la Conciliul Ecumenic Vatican I, a oficiat prima Sfântă liturghie Greco-catolică în limba română în Catedrala Sfântul Petru în fața corpului episcopal din întreaga lume (18 ianuarie 1870).
A fost un apărător înverșunat al ritului și limbii liturgice române și autonomiei Bisericii Române Unite.
A emis importante hotărâri privind organizarea bisericească, educația tineretului, viața clerului, al ordinului basilitan (al Sf. Vasile cel Mare).
Este cel care a modernizat învățământul blăjan, a înființat un Muzeu de Științe Naturale și prima grădină botanică din Europa, de pe lângă o școală secundară. În cadrul acesteia a înființat un Observator meteorologic.
A fost ctitorul noilor edificii școlare blăjene ce adăposteau: Seminarul Teologic, Școala și Internatul de Fete, Preparandia, Internatul de Băieți, Azilul de copii și o modernă sală de gimnastică.
A sprijinit mulți tineri teologi trimițându-i la școlile din Viena și Roma. A semnat Memorandumul de la Blaj (3 iulie 1872) alături de G.Barițiu, dr. Ioan Rațiu și Ilie Măcelariu.
S-a înălțat la ceruri pe 31 decembrie 1892 în Blajul pe care l-a slujit cu devotament și abnegație.
Numele mitropolitului Ioan Vancea de Buteasa nu poate fi dat uitării, de aceea îl readucem acum, la 195 de ani de la naștere, în atenția urmașilor.