Domn al Țării Românești în mai multe rânduri (1448; 1456 – 1462; 1476 – 1477) fiul lui Vlad Țepeș este legat și de istoria Alei. A trăit alături de tatăl său până în 1436 la Curtea lui Sigismud de Luxembourg și în Transilvania apoi a fost ostatic la turci (1442 – 1448). A doua sa urcare pe țărmul Țării Românești i se datorează sprijinului lui Iancu de Hunedoara. Din timpul acestei domnii i se trage porecla de Dracula ce va dăinui până în zilele noastre. În 1462 se va retrage în Transilvania, după campania sultanului Mahomed care-l instalează ca domn în Muntenia pe fratele său Radu cel Frumos. În exil Vlad Țepeș beneficiază de sprijinul lui Matei Corvin (la început) este închis la Vișeprod dar își petrece timpul și în castele sau proprietăți de pe tronul Albei.
Pe 18 iulie 1475 Matei Corvin îl numește pe Vlad Țepeș domn al Țării Românești. Acesta se stabilește la Archiș (un sat dispărut de lângă actuala comună Cioara) unde strânge oaste pentru a cuceri tărâmul muntean.
În septembrie același an îl găsim pe Vlad Țepeș în castelul din Bălcacui aflat sub autoritatea judelui sibian Toma Altenberger, unde continuă recrutarea de ostași.
Un an mai târziu, cu sprijinul trupelor lui Ștefan cel Mare și Ștefan Bathory, Vlad Țepeș va fi instalat pe tronul Țării Românești. Pe 10 ianuarie 1477 Vlad Țepeș moare în lupta cu turcii, veniți să-l instaleze domn pe Laiotă Basarab sau ca urmare a unui complot al boierilor munteni.
Iată încă o personalitate a istoriei românilor prezentă în istoria Albei.